Acatistul Izvorul Tămăduirii

Rugăciunile începătoare:

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni ești și toate plinești, vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește (de trei ori). Slavă… Şi acum…

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-Se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse, Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Troparele de umilință

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că, nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca unui Stăpân, noi păcătoșii robii Tăi; miluiește-ne pe noi.

Slavă…

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumne­zeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum…

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Crezul

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute. Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om. Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat; Și a înviat a treia zi după Scripturi; Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui; Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit. Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin Prooroci. Și într-Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. Aștept învierea morților. Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Slavă… Și acum…

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumne­zeul nostru (cu trei închinăciuni).

Apoi Psalmul 142:

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru adevărul Tău; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu se va îndrepta înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu, ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în groapă. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul cel drept. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă… Și acum…

Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ție, Dumnezeule! (de trei ori)

Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de trei ori).

Condacul 1

Pe fântâna cea pururea curgătoare și viețuitoare, pe izvorul cel dumnezeiesc care izvorăște apele darului, mai presus de cuvânt, cu un glas să-l lăudăm cei ce cerem lui dar, ca cel ce izvorăște tămăduiri în toate zilele. Pentru aceasta după datorie apropiindu-ne cu dragoste, să scoatem apă cu credință și să zicem: rugămu-ne rourează-ne cu darul tău, ca să strigăm ție: Bucură-te Preasfântă Stăpână, ceea ce ești izvor viu, de viață dătător!

Icosul 1

Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ceea ce ai născut fără de sămânță pe Cuvântul Tatălui, Cel mai înainte de veci, deschide gura mea spre lauda ta, ca să te slăvesc strigând către izvorul tău unele ca acestea:
Bucură-te, ocean înțelegător care asemenea cu mările reverși minuni peste toată lumea;
Bucură-te, Siloame al doilea, care covârșești curgerile Nilului cu revărsarea darului;
Bucură-te, apă care izvorăști ca dintr-o piatră cu preaslăvire, și a Iordanului lucrare ai primit;
Bucură-te, mană de mântuire care te faci arătată spre trebuința celor ce cer bogata ta apă cu adevărat îndestulătoare;
Bucură-te, izvor din care curge toată bunătatea și îndestularea de tămăduire;
Bucură-te, că din tine izvorăsc din destul facerile de bine;
Bucură-te, că tuturor celor ce cer, le dai întărire sufletelor și sănătate trupurilor;
Bucură-te Preasfântă Stăpână, ceea ce ești izvor viu, de viață dătător!

Condacul al 2-lea

Stăpânul cerului și al pământului, lucruri minunate și preaslăvite a săvârșit întru tine, ceea ce ești cu totul fără prihană, pentru că de sus a picat, arătat, ca o ploaie în pântecele tău, dumnezeiască Mireasă, arătându-te pe tine izvor de tămăduiri, care vindeci pe toți cei ce-ți cântă: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Dumnezeiesc izvor al Raiului, Fecioară și Maică cerească pe tine te numim după vrednicie, căci curgerea și darul izvorului tău au străbătut în cele patru părți ale pământului, care se acoperă pururea cu străine minuni, din apa ce se dă spre băutură tuturor celor ce cer. Pentru aceasta bucurându-ne toți creștinii, cu credință alergăm la izvorul tău, scoțând totdeauna apă cu sfințenie și cu dulceață zicând:
Bucură-te, izvor curgător de tămăduiri;
Bucură-te, că în dar reverși din destul, bogate vindecări celor bolnavi;
Bucură-te, că pe cei orbi, ce aleargă la tine, a vedea lămurit îi faci;
Bucură-te, că pe mulți șchiopi i-ai îndreptat;
Bucură-te, că pe slăbănogi i-ai îndreptat;
Bucură-te, că prin turnarea apei de trei ori, pe cel mort l-ai vindecat;
Bucură-te, minune străină acoperită pururea de slava Celui Preaînalt;
Bucură-te, că pe tine te numim Rai cugetător;
Bucură-te, căci ca o ploaie pe pământ uscat căzând adăpi sufletele cele însetate de viață;
Bucură-te, Preasfântă Stăpână, ceea ce ești izvor viu, de viață dătător!

Condacul al 3-lea

Puterile tale cele mari și pline de minuni nedeșertate și mai presus de fire pe care tuturor le reverși, cine le va putea spune, o, izvorule dătător de daruri. Că nu gonești numai bolile cele cumplite de la cei ce aleargă la tine cu dragoste, ci și patimile cele sufletești le speli, curățindu-le, la toți cei ce-ți cântă ție: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Pe norul cel ceresc cu cântări minunate să-l lăudăm credincioșii, care pe picătura Hristos, dătătorul de viață, pe pământ l-a plouat, pe apa cea dumnezeiască și vie, cea săltătoare și izvorâtoare, fără de moarte, a dăruit-o nouă credincioșilor care cântăm:
Bucură-te, vasul băuturii celei dumnezeiești, ceea ce după băutură niciodată nu se deșartă;
Bucură-te, ceea ce alungi setea care topește sufletele;
Bucură-te, că din pântecele minții cei ce beau înțelepțește, revarsă râuri dumnezeiești;
Bucură-te, că tuturor le izvorăști darul din destul;
Bucură-te, izvor de viață primitor care pururea izvorăște daruri;
Bucură-te, fântâna tămăduirilor, care toată tăria bolilor o arată a fi slabă și neputincioasă;
Bucură-te, vedere orbilor;
Bucură-te, dumnezeiască curăție a celor leproși;
Bucură-te, Preasfântă Stăpână, ceea ce ești izvor viu, de viață dătător!

Condacul al 4-lea

Izvorăște-mi mie Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, darurile cuvântului, ca să laud izvorul tău, care izvorăște viață și dar credincioșilor, că tu pe Cuvântul cel într-un Ipostas L-ai izvorât nouă și izvor de tămăduire, de obște, te-ai arătat tuturor celor ce-ți cântă: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Biserica ta, Preacurată Fecioară, se arată tuturor casă de doctorie mai presus de fire, că din moarte văzută, ridică arătat pe credincioșii cei ce aleargă la dânsa și tuturor izvorăște dulceață din destul. Pentru care și noi nevrednicii cu cântări duhovnicești, veselindu-ne, zicem:
Bucură-te, apa izvorului celui dătător de viață;
Bucură-te, norul care aduci ploaie de mântuire;
Bucură-te, vindecare a celor bolnavi;
Bucură-te, slobozirea celor din primejdii;
Bucură-te, răcoreala celor înfierbântați de arșița păcatelor;
Bucură-te, luminarea ochilor orbiți de neștiință;
Bucură-te, auzirea celor surzi;
Bucură-te, că pe cei ce zăceau în pat bolnavi, numai cu atingerea i-ai scăpat;
Bucură-te, loc de tămăduire sfințit cu adevărat;
Bucură-te, că ne izvorăști din ceruri daruri fără împuținare;
Bucură-te, Preasfântă Stăpână, ceea ce ești izvor viu, de viață dătător!

Condacul al 5-lea

Daruri din destul se revarsă din tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că izvorăști apă de tămăduiri din care se adapă sufletele credincioșilor celor însetați de viață și gonești arșița păcatelor celor ce cântă: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Neamul omenesc te laudă pe tine Preacinstită, că tuturor le izvorăști din ceruri daruri fără încetare, arătându-te pe tine izvor nemuritor, Dumnezeiască Mireasă, celor ce-ți aduc aceste cântări de laudă:
Bucură-te, izvorâtoarea apei, Hristos, din care se adapă toată lumea;
Bucură-te, că Făcătorul tuturor întru tine ca o picătură S-a pogorât arătat;
Bucură-te, că pe cel orb l-ai făcut a vedea lumina;
Bucură-te, izvorule care ai dezlegat prin apă firea pietrei cea înfricoșată;
Bucură-te, curățirea leproșilor și sugrumarea diavolilor;
Bucură-te, că pe împărați i-ai făcut credincioși desăvârșiți;
Bucură-te, înțelepciunea celor simpli;
Bucură-te, bogăție de daruri a săracilor;
Bucură-te, că prin revărsarea apei, tămăduiri de multe feluri le-ai dăruit;
Bucură-te, Preasfântă Stăpână, ceea ce ești izvor viu, de viață dătător!

Condacul al 6-lea

Lucru cu adevărat necuprins și mai presus de fire este cel ce s-a lucrat întru tine, Născătoare de Dumnezeu, că apa izvorului tău este tămăduirea bolilor celor de moarte aducătoare, ceea ce firea cu adevărat nu a văzut. Pentru care și noi cu umilință ne rugăm: nu ne trece cu vederea, sârguiește ajutătoarea noastră grabnică și ne izbăbește din cursele vrăjmașilor ca să te lăudăm zicând așa: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Măririle minunilor izvorului tău, Fecioară Preacurată, cine le va putea spune, ca ceea ce cu adevărat ai înspăimântat gândul omenesc prin picăturile izvorului tău, de care povestesc limpede lâna și mana și Siloamul și piatra ceea ce a izvorât și pridvorul lui Solomon. Darul tău este mai presus de cuvânt și de gând, drept aceea și noi într-o unire de gânduri și glasuri cântăm laudele acestea:
Bucură-te, Fecioară că din tine se revarsă apa care vindecă patimile cele de moarte aducătoare;
Bucură-te, că din izvorul tău a curs apa care a vindecat sânul femeii cel cuprins de cangrenă;
Bucură-te, grabnică vindecătoare a bolilor celor cumplite;
Bucură-te, că prin stropirea apei, credincioșii se sfințesc;
Bucură-te, fântâna bucuriei celei neîncetate;
Bucură-te, izvorule al frumuseții celei negrăite;
Bucură-te, dezlegarea tuturor bolilor;
Bucură-te, înecarea tuturor patimilor;
Bucură-te, râul cel prea limpede care faci sănătoși pe cei credincioși;
Bucură-te, apă care dai tămăduiri celor bolnavi de felurite boli;
Bucură-te, Preasfântă Stăpână, ceea ce ești izvor viu, de viață dătător!

Condacul al 7-lea

Apa înțelepciunii și a vieții izvorând lumii, pe toți chemi Născătoare de Dumnezeu, să scoată apele cele de mântuire și să stingă cărbunii înșelăciunii și ai necredinței; drept aceea și noi credem cuvintele Fiului tău, Stăpână, care a zis: că în veci nu vor înseta cei ce cu credință vor bea din ea, zicând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Pântece mai înainte sterp ai dezlegat cu curgerile izvorului tău, că și nașteri dăruiești, ca ceea ce ai născut pe Stăpânul tuturor, pentru care și noi bucurându-ne zicem:
Bucură-te, curgerea înțelepciunii care curățește necunoștința;
Bucură-te, amestecare care picură dumnezeiască dulceață inimii;
Bucură-te, paharul manei cel de viață turnător;
Bucură-te, baie de Dumnezeu izvorâtă;
Bucură-te, ceea ce izvorăști liniștea neputințelor;
Bucură-te, ceea ce stingi văpaia bolilor;
Bucură-te, ceea ce ai liniștit frigurile și ai stins aprinderea înfocării;
Bucură-te, Preasfântă Stăpână, ceea ce ești izvor viu, de viață dătător!

Condacul al 8-lea

Minunile tale cele neauzite Stăpână, fac pe toți credincioșii cei ce le aud a se minuna de apa izvorului tău; pe cei muți și surzi ca și cum ar fi grăitori îi face, iar pe cei ce pătimesc cumplit îi vindecă, și tămăduiește desăvârșit pe cei ce cântă cu credință: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Pe toate apele le covârșește Fecioară Curată, apa izvorului tău, care dăruiește arătat izbăvirea de boli cumplite și dă sufletelor toată sănătatea, ca ceea ce se revarsă mai presus de fire tuturor celor ce cântă:
Bucură-te, că pe cei ce aleargă la tine îi scoți din cuptorul necazurilor;
Bucură-te, ușa prin care străbat razele luminii și luminează ochii trupești și sufletești;
Bucură-te, ceea ce singură ești mângâierea pământenilor;
Bucură-te, izvor prea cinstit;
Bucură-te, că prin curgerea izvorului tău, diavolii s-au înfricoșat;
Bucură-te, că pe Leon l-ai făcut călăuză orbului neștiutor spre al tău izvor;
Bucură-te, că a fi împărat l-ai încredințat;
Bucură-te, că el spre mulțumire Biserică în numele tău a ridicat;
Bucură-te, că tu dar făcător de minuni de la Dumnezeu ai primit;
Bucură-te, că pătimașii cei ce cu credință năzuiesc la izvorul tău se tămăduiesc;
Bucură-te, vas de apă neîmpuținată și de boli vindecătoare;
Bucură-te, că izvorul tău tuturor este îndeajuns îndestulător;
Bucură-te, Preasfântă Stăpână, ceea ce ești izvor viu, de viață dătător!

Condacul al 9-lea

Lumină și tămăduire tuturor mădularelor omenești făcându-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, care ai născut pe Făcătorul și Ziditorul tuturor, din amestecarea tinei și a apei ai luminat negrăit ochii orbului, cel ce se născuse orb și care nicicum nu vedea soarele cel dulce, care dobândind vederea și văzând lumina și marea minune izvorâtă din milostivirea ta cea negrăită a zis: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Siloamul vindeca bolile, însă mai presus s-a arătat, Preasfântă Stăpână, izvorul tău făcător de minuni, fiindcă acesta nu numai o dată într-un an și nu numai cei ce iau întâi dobândesc sănătate, ci de-a pururea vindecă toată rana sufletească și trupească a celor ce cu bună credință și cu dragoste vin către tine strigând:
Bucură-te, scăldătoarea în care se afundă toate durerile noastre cele sufletești și trupești;
Bucură-te, vas cu care primim bucuria și mântuirea;
Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață;
Bucură-te, lemn care îndulcești apele cele amare ale mării lumești;
Bucură-te, izvor nesecat al apei celei dătătoare de viață;
Bucură-te, ceea ce îndulcești necazurile noastre cele amare;
Bucură-te, apă care curățești spurcăciunea păcatului;
Bucură-te, încetarea întristărilor noastre;
Bucură-te, vindecarea bolilor noastre;
Bucură-te, Preasfântă Stăpână, ceea ce ești izvor viu, de viață dătător!

Condacul al 10-lea

Vrând să vădești minunile cele de la izvorul tău, ai poruncit, Stăpână, lui Leon să ducă orbul în partea cea mai dinlăuntru a pădurii și să-i stingă setea cea trupească cu apă; iar cu tină să-i ungă ochii lui cei întunecați pentru ca să cunoască puterea ta și să nu fie tăinuit izvorul vindecărilor care îl dai în dar tuturor ce au nevoie. Pentru aceasta și noi nu tăinuim minunile și facerile tale de bine către noi robii Tăi, ci cu mulțumire proslăvim pe Dumnezeu și cântăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Viața noastră pământească afundată fiind în tina păcatelor, sufletul de păcate îmbolnăvit, trupul de dureri chinuit, pentru că mânia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre ne pedepsește, către tine dar alergăm, Maica lui Dumnezeu, și înaintea izvorului tău cădem, rugându-te: spală tina păcatelor, vindecă sufletele îmbolnăvite și trupurile chinuite le îndreptează, ca să strigăm ție cu bucurie:
Bucură-te, vindecarea patimilor sufletești;
Bucură-te, izbăvirea durerilor și chinurilor trupești;
Bucură-te, voința cea bună a lui Dumnezeu către noi cei păcătoși;
Bucură-te, adevărata îndreptarea a celor ce se căiesc înaintea lui Dumnezeu, pentru păcatele lor;
Bucură-te, baie care speli cugetele noastre murdare de fărădelegi;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Izbăvitorul care în dar curate fărădelegile noastre;
Bucură-te, că prin tine, după măsura credinței se dau vindecările;
Bucură-te, mijlocitoarea bucuriei celei veșnice;
Bucură-te, Preasfântă Stăpână, ceea ce ești izvor viu, de viață dătător!

Condacul al 11-lea

S-a înălțat apa izvorului tău curată, mai presus de ceruri și de adâncurile pământului, aceasta fiind hrana sufletului, miere din piatră și dăruire de mană, slobozitoare de boli și mântuitoare, pentru aceasta mulțimea credincioșilor veselindu-se saltă cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Fântână izvorâtoare de viață plină de daruri dumnezeiești s-a arătat nouă preacinstit izvorul tău, Stăpână, spre băutura, sfințirea și mângâierea noastră; iar noi cu dragoste cinstindu-l și cu credință îngenunchind înaintea lui strigăm ție:
Bucură-te, chezășuitoarea mântuirii păcătoșilor;
Bucură-te, vindecarea a toate neputințele;
Bucură-te, ceea ce duci rugăciunile credincioșilor Fiului tău și Dumnezeului nostru;
Bucură-te, pământul făgăduinței din care ne izvorăsc toate bunătățile cerești și pământești;
Bucură-te, ceea ce adăpi brazdele pe care cresc mulțimile îndurărilor;
Bucură-te, ceea ce ne povățuiești pe noi către patria cerească;
Bucură-te, roua florilor celor neveștejite;
Bucură-te, Preasfântă Stăpână, ceea ce ești izvor viu, de viață dătător!

Condacul al 12-lea

Născătoare de Dumnezeu Fecioară, fă-ne vrednici de darurile tale și te rugăm, treci cu vederea păcatele noastre, dând tămăduire celor ce cu credință se apropie de izvorul tău și cer binecuvântare și iertare de păcate cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Nu cerem mai multă îndurare de la tine, Stăpână, decât te-ai milostivit și ai dat tuturor acelora care mai înainte de noi au ajuns la izvorul tău și au dobândit cele de folos, așa te milostivește deci și spre noi cei ce suntem cuprinși de fapte rele, ca să te slăvim pe tine zicând unele ca acestea:
Bucură-te, nădejdea noastră în viața aceasta și după moarte;
Bucură-te, cunună slăvită a celor ce cu credință se luptă împotriva ispitelor;
Bucură-te, ceea ce dai veșnică mântuire celor ce se ostenesc în viața călugărească;
Bucură-te, ceea ce izbăvești omenirea din foametea sufletească și trupească;
Bucură-te, tare ajutătoare în războaie;
Bucură-te, ceea ce ne păzești pe noi de năvălirea altor neamuri;
Bucură-te, păzitoarea celor ce călătoresc pe pământ, pe apă și prin aer;
Bucură-te, comoara legii noastre creștinești;
Bucură-te, că în orice vreme secetoasă cerem ajutorul tău și îl dobândim;
Bucură-te, stâlp neclintit al creștinătății;
Bucură-te, că prin minunile tale ai bucurat tot neamul creștinesc;
Bucură-te, Preasfântă Stăpână, ceea ce ești izvor viu, de viață dătător!

Condacul al 13-lea

O, întru tot cântată Stăpână, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, izvorul cel nedeșertat al îndurărilor, noianul cel necurmat al iubirii de oameni, adâncul cel nemăsurat al bunătății, nădejdea și mântuirea tuturor creștinilor, la tine ridicăm ochii sufletelor și al trupurilor noastre, către tine tindem mâinile noastre cele slabe și din adâncul inimii strigăm ție: caută spre noi dintru înălțimea ta cea sfântă, vezi credința și umilința sufletului nostru, ascultă rugăciunea noastră ce o facem către tine din inima noastră cea împietrită. Depărtează de la noi toate nevoile, toată răutatea și toată întristarea ce vine asupra noastră, întru această vremelnică viață; vindecă toate bolile și neputințele noastre cele sufletești și trupești, dăruiește-ne sănătate și ne izbăvește de veșnica muncă prin rugăciunile tale, ca să cântăm neîncetat: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu:

Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare, ocrotitoarea neamului omenesc, acum cădem în fața milostivirii tale, ca una care cunoști cât de mare este slăbiciunea noastră, cât de groaznică ne este căderea, cât de departe suntem de adevărata cale a dreptății dumnezeiești; am căzut, ne-am depărtat, toți ne-am abătut, împreună netrebnici ne-am făcut.

Cine ne va ajuta, cine ne va ridica pe noi, dacă nu tu, care ești Maica noastră cea bună și milostivă, care totdeauna mijlocești la Fiul Tău și Dumnezeul nostru pentru iertarea păcatelor noastre celor multe.

De aceea, și acum în această zi în care prăznuim amintirea Izvorului Tău cel făcător de minuni, cădem la tine și cu umilință ne rugăm, să mijlocești la Cel Atotputernic și Atotmilostiv, ca să curățească păcatele noastre și să tămăduiască toată boala și toată neputința noastră cea sufletească și trupească. Ca totdeauna binecuvântând pe Stăpânul și pe tine mărindu-te să ne învrednicim de Împărăția Fiului Tău și Dumnezeului nostru, ca să strigăm ție cu mulțumire: miluiește-ne pe noi Împărăteasă a Izvorului Tămăduirii. Amin!

Previous Post

Izvorul Tămăduirii. O istorisire, o Biserică, o sărbătoare

Next Post

Deshidratarea

Related Posts
Total
0
Share