”Parintii permisivi din Suedia au dat nastere unei generatii de monstri?”, se intreaba Judith Woods intr-un articol cu acelasi titlu publicat in The Telegraph, care pune in discutie efectele modelului scandinav de a-ti creste copilul. Stilul permisiv de a fi parinte creeaza o generatie de tineri adulti fara empatie sociala, care, dupa o copilarie de rasfat, sfarsesc prin a fi dezamagiti in viata, sustine psihiatrul suedez David Eberhard, tatal a 6 copii. Potrivit acestuia, ”a-i spune NU unui copil nu este acelasi lucru cu a bate un copil”.
Eberhard afirma: ”Traim in epoca copiilor desfranati si needucati, iar parintii prefera sa nu intervina in proces. Atunci cand cineva incearca sa le indeplineasca functia de parinte sau ii critica copiii pentru o conduita inadecvata sau necorespunzatoare mediului sau ocaziei, acestia devin extrem de frustrati. Anterior, societatea noastra a fost o societate a adultilor. Au existat aceleasi valori in ceea ce priveste problemele de educatie. In cazul in care copilul a avut un comportament necuviincios, oricine putea sa se apropie si sa-i faca observatie cu spusele ”Nu e frumos cum te porti, termina”. O astfel de coerenta nu mai exista astazi. Noi, adultii, nu suntem acum responsabili unul pentru celalalt, dar numai pentru copiii nostri”.
In noua sa carte ”Copiii la putere” psihiatrul suedez scrie despre educatia liberala ca o metoda care renunta la constrangeri si pedepse si sustine ca vinovati sunt parintii care nu se comporta ca adulti responsabili. Acestia considera ca trebuie sa devina cei mai buni prieteni ai copiilor: coboara la nivelul lor si nu indraznesc sa le contrazica si sa stabileasca anumite limite. Parintii nu mai decid nimic si doresc sa fie la fel de cool si rebeli ca si odrasla lor. Acum societatea noastra e compusa in intregime din adolescenti.
Psihiatrul sustine ca acest stil de a-ti lasa copilul sa fie seful a esuat; ca dovezi, el arata catre prabusirea disciplinei in scoli si a calitatii actului educational, dar si spre cresterea ingrijoratoare a tentativelor de sinucidere in randul adolescentilor.
Eberhard avertizeaza insa ca problemele sociale sunt in crestere in scolile din Suedia, unde elevii refuza in mod obisnuit sa urmeze instructiunile profesorilor, iar problemele continua in ceea ce el numeste o viata adulta neimplinita. Potrivit acestuia, ”asteptarile lor (copiilor) sunt prea mari si viata e prea dura pentru ei. O vedem in tulburarile de anxietate si de automutilare, care au crescut in mod dramatic”.
”Tinerii din Suedia tind sa fie foarte dezamagiti in viata, mai ales in jurul varstei de 20 de ani”, sustine Eberhard, care precizeaza ca desi se inregistreaza o scadere a sinuciderilor, “exista o crestere uriasa a tentativelor de sinucidere, mai ales in randul fetelor cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani”.
Sursa: Eustiu
