Acolo unde Israil l-au biruit pre Sisera,
Acolo voit-a să urce al Cerurilor împărat,
Acolo voit-a întru privegheri de noapte să Se roage,
Şi Slava Schimbării Lui la Faţă
Să o arate înaintea ucenicilor celor aleşi.
Acolo a voit Domnul Credinţa ucenicilor Lui să o pecetluiască,
Acolo şi veşnica Lui Biruinţă, de Biruitor.
Acolo a Lui Faţă a strălucit ca soarele
Cu dumnezeiasca lumină,
Lumină ce întunericul nopţii l-a risipit
Şi a luminat Taborul.
Lumina cea îndelung ascunsă întru Sine,
Cea care din timp în timp lumii s-a arătat în străfulgere de-o clipă,
Ea acum a strălucit puternic şi îmbelşugat
Ca un soare,
În valuri de bucurie şi dulceaţă.
Ea cerului a arătat strălucirea Omenităţii Lui,
Iar pământului şi oamenilor adevărul Dumnezeirii Lui.
Vadă cerurile pre Vestitorul luminii lor!
Şi recunoască pământul pre Domnul Dumnezeu, Mântuitorul!
Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.
