Cântare de laudă la Sfântul Iosif din Arimateea

losif, bărbat bogat şi nobil întru Hristos
Răstignit nicicum nu s-a smintit,
Ci, când soarele şi-apierdut lumina,
Şi s-a cutremurat pământul,
El mers-a la Pilat şi i-a zis
Că Domnul a murit, Dătătorul vieţii:
Astfel făcutu-s-a ucenicul cel tainic
Cunoscut tuturor.

Astfel, ascunzându-Se în pământ
Cel Arătat tuturor,
Cel ascuns ucenic s-a mărturisit al Domnului în auzul tuturor.
Astfel făcutu-s-a losif vestit
Într-o singură zi.

Cu Nicodim împreună el
Trupul Domnului
De pe Cruce-a luat,
Şi în a lui grădină L-au pus,
Într-o peşteră nouă.

Spionii evrei au auzit acestea şi grabnic au raportat,
Iar bătrânii evreilor pre losif
Aruncatu-l-au în temniţă, legat în lanţuri,
losif zace în temniţa întunecată,
În ziua în care Domnul iadul îl străluceşte
Cu a Lui lumină.

losif în minte
Îl vede acum pre Domnul
Aude cuvintele Lui minunate, gândeşte la minunile Lui,
La spusele şi prorociile Lui minunate.

Pe când era lângă El, în lumina Domnului stătea,
Dar acum zăcea în întuneric, înlăuntru
Şi în afară.

Întunecate nopţi, dimineţi şi zile,
Întunecat e totul când se ia Soarele de pe cer!

O, deznădăjduit întuneric, mai întunecat decât iadul!
Dar iată!
Deodată în temniţă răsare-o lumină,
Domnul Cel înviat vine
La robul lui cel din lanţuri.

O, losife, brave şi nobile bărbat,
Tu nu te-ai smintit nici întru Domnul înviat,
Tu la Pilat ai mers, moartea Domnului i-ai spus,
Dar vestitu-i-ai şi slăvită Lui Înviere.

Să se bucure ţara Britaniei
Şi să te prăznuiască cu cinste,
Căci tu cel dintâi
Cuvântul mântuirii întru ea l-ai semănat.

Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.