Galaction şi Epistimia
Fumul deşart al lumii îl au lepădat.
Ei răstignitu-şi-au ale trupului patimi,
Şi cu duhul s-au înălţat la cer.
În inima lor la fiece bătaie
Numele Domnului ei îl rosteau,
Şi-n inimă pentru dragostea Lui primit-au răstignire.
Sosesc torţionarii.
Giaction, viteaz, merge la chinuri,
Pe-ale lui urme, aproape, merge Epistimi:
„Iubitul meu frate, nu grăbi aşa!
Eu din mâna ta primit-am Botezul cel Sfânt!
Cuvine-se şi-acum să mă iei cu tine,
Chinurile tale cu mine să-mparţi!
Deşi nevrednică sunt, iubitul meu frate,
Eu voiesc cu tine pentru Hristos să mor!”.
Sfinţii Galaction şi Epistimia
Pre Hristos proclamă către cei păgâni.
Ei sufletele-şi dau în amare chinuri,
Pe ele le primeşte dreapta lui Hristos.
Ei acum în ceruri locuiesc cu îngeri,
Sfintul Galaction şi Epsitimi Sfânta.
Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.
