La graniţa dintre noapte şi zorii de zi,
Lumina e trandafirie, stropită cu rouă.
Tu revărsat de zori eşti, Fecioară de Domnul dăruită,
Vestitoarea zilei ce a mântuit lumea.
Tu îndreptat-ai pre Eva şi-ai reîntors-o în Rai,
Nu te scârbi nici de noi, multpăcătoşii!
Israil cu picioare uscate prin mare a trecut,
Iar din stânca pustie ţâşnit-a izvor de ape;
Rugul a ars, dar nu s-a mistuit,
A asfinţitului lumină cu Răsăritul asemănare are:
Acestea toate, Fecioară, eşti şi tu,
Acestea toate sunt simboalele tale.
Pre tine Biserica te numeşte Născătoare de Dumnezeu,
Căci aceasta şi eşti, O Preacurată Fecioară!
Tu de păcat eşti străină, el nu află în tine nimic,
O Preacurată Maică a Mântuitorului nostru!
Pentru a ta curăţie de El ai fost aleasă
Ca să cobori pe pământ pe Făcătorul lumii.
De aceea Mijlocitoare eşti tu pentru tot pământul,
O, Bucuria noastră, te vom cânta în veac!
Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.
