Pr. Visarion Alexa
Ce frumos ar fi să fim doar martorii vieții oamenilor din jurul nostru, fără “să-i punem la zid”, fără “să-i decapităm” în inima noastră. Priviţi cu iubire un om apropiat şi veţi vedea cât de extraordinară este viața lui.
Un ucenic i-a scris într-o zi Bătrânului său, spunându-i cât de mult îl macină şi cât de mult își dorește să rezolve problemele lumii- diferențele dintre oameni, disputele religioase, politice, de idei. După ce a citit scrisoarea acestuia, Bătrânul i-a răspuns:
“Dragul meu, ai grijă să nu te pierzi în gânduri şi meditații omenești care nu vor face decât să te îndrepte spre o tristețe nemărginită. Caută, mai degrabă, să vezi păcatele şi neputințele tale şi, pornind de la această vedere, încearcă să-L aduci pe Domnul în viața ta. Iar dacă El va voi să te pună să faci dreptate în oameni, în lume, te va trimite să faci lucrul acesta, nu te teme…!”
Ce frumos ar fi să fim doar martorii vieții oamenilor din jurul nostru, fără “să-i punem la zid”, fără “să-i decapităm” în inima noastră. Priviţi cu iubire un om apropiat şi veţi vedea cât de extraordinară este viața lui…atâtea trăiri, atâtea sentimente, un spectacol extraordinar, e ca şi cum ai privi cerul înstelat.
Încercați să faceți acest efort să vedeţi că, înainte de orice, lângă dumneavoastră se află un om, un om pentru care însuși Dumnezeu s-a jertfit şi pe care nu l-a pus lângă dumneavoastră că să vă binedispună când sunteți trist, ci ca să-l purtaţi, cu toate ale lui. Când veţi descoperi acest lucru, mișcarea dumneavoastră va fi una cu durere în suflet, nu cu judecare.
Când te doare neputința celuilalt înseamnă că sufletul tău este viu, că nu este de piatră şi vei înțelege cine sunt toate aceste ființe care au obosit, care sunt triste. Vei începe să înțelegi de ce sunt în viața ta, veţi începe să te uiți la durerile lor mai mult decât la ale tale. Nu te grăbi să arunci cuvinte, gândindu-te că omul acela trebuie pus la punct doar de dragul unui adevăr închipuit de tine, căci acolo strivești un univers întreg.
Privind lucrurile aşa, din perspectiva unui om care nu mai este reactiv, care nu se mai lasă purtat de valuri de furie şi frustare, care nu se mai lasă târât în neguri de nestăpânit, viața ta se va schimba.
Încearcă să muți accentele de pe lucrurile superficiale pe cele cu adevărat importante. Să muți, de exemplu, accentele spovedaniei, de la: “Am mâncat, am băut, m-a supărat cutare…”, la: “Am necăjit un om, am amărât pe fratele meu, am disprețuit pe fratele meu. Mă pun mai presus decât el, cred că eu am mereu dreptate!”
Citiți viața lui Hristos, încercați s-o primiţi lăuntric şi atunci veţi înțelege şi veţi face diferența dintre problemele reale ale oamenilor, durerile lor şi mofturi şi închipuiri.
De aceea avem nevoie, în căutarea de Dumnezeu, de spovedanie, de Împărtășanie, de rugăciune, de atenție asupra gândurilor din inima noastră, căci doar El este sursa liniștii noastre lăuntrice.
Încercaţi să depăşiţi micimile acestei vieți, lucrurile mărunte şi mofturoase care ne macină în fiecare clipă şi care, din păcate, ușor, ușor, ne împiedică să vedem Împărăția lui Dumnezeu și Bucuria veșnică…
Sursa: Facebook – https://www.facebook.com/preotvisarion.alexa
