Preot Sorin Croitoru
Ce te lauzi, omule,
Că ai strâns și-ai adunat
Și ai devenit bogat?
Ce vei duce în mormânt
Din ce-ai strâns tu pe pământ?
Ce-i și omul ăsta, oare?..
Astăzi este, mâine moare
Și coboară în sicrie
În întunecoasa glie.
Și săracul și bogatul
În pământ își au palatul,
Iar prin hoiturile lor
Viermii umblă-ncetișor!
Și să știi că omul mort
Trupu-și lasă ca pe-un cort
Și se duce-n vai de plângeri
La Hristos, purtat de îngeri
Să dea seama, măi bogate,
Pentru cele adunate.
Dacă ți-ai trimis arvună,
După inima ta bună
Miluind cu dărnicie,
Ai comoară-n veșnicie!
Dacă însă fără milă
Tu priveai săracii-n silă
Și flămânzi n-ai săturat,
Zdrențăroși n-ai îmbrăcat
Și bolnavi n-ai cercetat,
Fulgere mistuitoare
Din privirea arzătoare
A Stăpânului Hristos
Vei vedea, zgârcit fălos!
O să-I simți a Sa mânie
Când vei arde-n veșnicie
Într-un iezer cu pucioasă
Pentru lumea ticăloasă
Tu, bogat ca toți bogații,
Fără milă pentru alții!
Ce te lauzi, omule,
Că ai strâns și-ai adunat,
Dacă-n cer nu ești bogat?..
De săraci nu ai habar?
Nu te lăuda, măcar!
