Cuvintele familiare și devenite prea obișnuite ale rugăciunilor cunoscute de mult timp nu mă mai ating, nu-mi provoacă niciun fel de gânduri și sentimente, nu trezesc energia de a trăi așa cum scrie în rugăciuni. Cum să lupt cu acest lucru?
Ce trebuie făcut dacă rugăciunile nu-ți ating sufletul?
Related Posts
Creştinismul nu trebuie să se schimbe în funcţie de vremuri
Sfântul Teofan Zăvorâtul În niciun chip nu pot fi de acord cu părerea voastră…, ca şi când creştinismul…
Suntem adevărați doar atunci când plângem
Apostolul Pavel a spus că nimeni nu știe ce este în sufletul omului, decît numai Dumnezeu și omul…
Apostolul zilei (Efeseni 2, 11-13)
Fraților, aduceți-vă aminte că, odinioară, voi, păgânii cu trupul, numiți netăiere-împrejur de către cei numiți tăiere-împrejur, făcută de…