Mitropolitul Neofit de Morfu
Sfinții nu se roagă pentru sănătate. Pentru că știu că durerea smerește și sufletul. Scopul nostru nu este sănătatea. Scopul nostru este smerenia, doar cu smerenie sufletul nostru este sănătos. Și dacă în acești ultimi ani am trecut prin încercări, e în primul rând din cauza egoismului nostru, a purtării negative, a corupției, a avorturilor multe, a nenumăratelor păcate împotriva firii, din cadrul și din afara căsniciilor.
Sfinții lui Dumnezeu descoperă și spun, nu doar profeții (că va avea loc un cutremur sau un război), cel mai important lucru pe care îl spun oamenii lui Dumnezeu este: care este cauza acestor rele care vin?
Și în Vechiul, și în Noul Testament! Sfinții întreabă: care sunt păcatele care au atras mânia lui Dumnezeu, care îngăduie să ne smerim, să se netezească sufletele noastre, ori prin boli, ori la nivel personal, național sau universal, cum e acum pandemia, sau prin diferite războaie care vin, sau cutremure, sau alte probleme ale lumii înconjurătoare?
Părinții noștri, mamele noastre ne-au învățat că, în asemenea clipe, în care vedem mânia lui Dumnezeu pentru păcatele nenumărate pentru care nu ne-am pocăit, pe care nu putem să le iertăm, nici să fim iertați pentru ele, să facem multe Liturghii! Ei nu încuiau Bisericile, ca acum! Bisericile erau deschise chiar și noaptea! Și lumea citea Psaltirea în Biserici! Unul pleca, altul intra, chiar dacă era unul singur, și citea din Psaltire! Dimineața veneau părintele și psaltul să facă Liturghie! În fiecare zi! În fiecare zi! Așa înfruntau epidemia, moartea, războiul, cutremurele.
Acum am devenit europeni!
Marele păcat al Europei, al Europei atee, este că așază rațiunea deasupra credinței! Marele păcat al Europei, pe care îl fac și unii neogreci este că așază rațiunea deasupra credinței! Pe când ortodoxul face altfel: pune deasupra tuturor credința! Credința cea adevărată, încrederea în Dumnezeul Întreit, în Maica Domnului și în Sfinți! Folosește și rațiunea, dar cu discernământ, nu o îndumnezeiește; nu închide Bisericile, deschide Bisericile; nu împuținează rugăciunea, ci o sporește; nu împuținează postul, sporește postul, multe, multe paraclise și Psaltirea!
Am spus-o și în alte locuri ale eparhiei noastre, să găsiți fiecare în satul unde locuiți zece oameni, pe care să îi puneți să citească zilnic câte două catisme din Psaltire. Să spui: Dimitra, tu să citești prima și a doua catismă, Panaiotis, tu a treia și a patra, Vasillis, a cincea și a șasea. Așa o să citiți în satul vostru, într-o zi, Psaltirea. Spuneau Sfinții Iakov Tasllikis și Paisie că locul în care se citește în fiecare zi Psaltirea devine fortăreață duhovnicească. Și Liturghii. Slavă lui Dumnezeu că preoții și psalții noștri vor să le facă. Dar avem nevoie și de Psaltire! Să fiți recrutați, fără să vă lăudați că faceți parte din cei zece, să nu știe dreapta ce face stânga! Zece oameni ascunși, rugându-se Domnului, citind cele 20 de catisme din Psaltire. Este cea mai puternică rugăciune pe care o are Biserica!
Un alt lucru pe care îl făceau bătrânii noștri era să scoată icoanele și sfintele moaște în litanii. De ce? Ca să se sfințească aerul! Dacă ne întreabă de ce faceți litanii, care acum sunt interzise? Ca să se sfințească aerul! Pentru că păcatele noastre au murdărit aerul și atmosfera! De asta vă rog acum, cei care doriți, să scoateți icoana Maicii Domnului Hrisokourdaliotissa, împreună cu moaștele Cuviosului David din Evvia, gheronda cel iubit al Cuviosului Iakov Tsalikkis, ca să se sfințească aerul, pădurile noastre, satele noastre, să facem această litanie!
