Preot Alexandru Lungu
Am avut în urmă cu ceva timp un cuplu de bătrâni la noi în cămin. Amândoi trecuți de 80 de ani. Fiecare bătrân care poposește la noi, la așezământ, are propria camera și baie. Pentru acest cuplu a fost o mare provocare să se separe, pentru că de mai bine de 60 de ani împărțeau același așternut fără excepție. Închipuiți-vă câte au experimentat acești oameni de-a lungul vieții lor. Când aud astăzi la cuplurile tinere, după câțiva ani de relație faptul că motivul despărțiri este nepotrivire de caracter mă abțin sa nu izbucnesc într-un râs cronic.
Revenind la cei doi bătrânei de poveste. A venit și prima noapte, iar pentru cuplul respectiv începea o altă realitate pe care nu o mai experimentase în cei peste 60 de ani de căsnicie. Fiecare trebuia să se obișnuiască cu propriul pat. Însă, chiar în prima dimineața, atunci când doamna menajera vine și anunță pe fiecare bătrân în parte faptul că este ora mesei, în camera doamnei nou venite a găsit întins pe soțul acestuia. În toiul nopții a venit și s-a întins alături de soția sa, cea lângă care își petrecuse o viață întreagă. Patul fiind de dimensiuni mici, nu încap doi adulți unul lângă celălalt. Astfel sotia a stat toată noaptea în șezut, iar soțul întins pe pat, dormind ca un îndrăgostit amorezat .
Episodul s-a repetat preț de o săptămână întreagă. Vă dați seama că după atâtea nopți nedormite a venit rândul soțului să stea de veghe și soția să doarmă. Oricât încercam sa le explicăm faptul ca trebuie sa doarmă separat, nu am reușit .
După câteva săptămâni soțul suferind cu inima a fost transferat la spital. Din păcate a fost și ultima lor ocazie să se vadă întrucât ceea ce nici măcar regulamentul unei instituții nu a putut să intervină în dragostea și atașamentul celor doi, separându-i unul de celălalt, a reușit îngerul morții, care l-a luat în veșnicie pe soțul doamnei. După doar câteva săptămâni a venit rândul doamnei, care nu a suportat plecarea iubitului ei drag.
Toți visam la povești de dragoste cu artificii și praf de stele. Ne închipuim viața ca o continuă sărbătoare și bucurie de film Hollywoodian. Dar uităm faptul că provocările vin să ne cimenteze dragostea. Fără norii negrii și reci am uita cât de dor ne era de soarele strălucitor și cald. Fără zăpada ce își așterne uneori încăpățânată toată greutatea pe petalele dragostei noastre, nu ne-am bucura de primăvara care readuce la viață sentimentele ce ne-au adus împreună în povestea noastră.
Care este secretul acestor doi îndrăgostiți care nu au dormit nici măcar o noapte separați în cursul căsniciei lor? Iertarea și capacitatea de a nu închide niciodată ochii fără să-și sărute unul altuia fruntea celuilalt. Oricât ar fi fost de supărați, pentru că ne înșelăm amarnic dacă am cădea în capcana de a crede că a fost doar lapte și miere, au reușit să nu lase ambițiile și orgoliile să câștige în fața respectului și iubirii lor.
Caracterele se schimbă de multe ori pentru faptul că noi ne răcim și lăsăm prea mult timp fără să corectăm derapajele inevitabile ce apar într-o relație. Astăzi amânăm puțin, mâine ne obișnuim cu răceala și în scurta vreme puține lucruri se mai pot recupera. Poate o astfel de poveste se află deja în rândul basmelor de mult apuse, dar poate fi și o sursă de inspirație pentru cei pentru care dragostea nu cade niciodată.
