Duminică se împlinesc 147 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși. Această personalitate care a marcat istoria universală a artei a cântat în strana mai multor Biserici, ceea ce arată că arta sa nu a fost niciodată desprinsă de credința sa.
Când era student de liceu la Craiova, Brâncuși a cântat la Biserica Madona Dudu din oraș.
Mai târziu, a făcut parte din corala bisericii bucureștene Mavrogheni: între 1898 și 1902, când studia Sculptura la Școala de Belle Arte.
Istoricul V.G. Paleolog spune că sculptorul avea o modulație deosebită a vocii, evidentă mai ales când spunea de 100 de ori „Doamne miluiește” la anumite slujbe.
În perioada studenției, sculptorul a locuit într-o casă pe locul unde acum se găsește Grădinița cu program prelungit „Sf. Dumitru” – Mavrogheni, instituție de învățământ preșcolar acreditată, realizată prin eforturile parohiei.
„Ni s-a părut potrivit ca acolo unde a locuit cândva marele sculptor să facem un lucru util pentru copii și educația lor”, a declarat Parohul Radu Petre Mureșan, care crede că în aceeași perioadă Brâncuși a fost și ipodiacon la Mavrogheni.
La fel avea să fie și mai târziu, la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil” din Paris: cântăreț în strană și ipodiacon.
Un țăran ortodox care a căutat rațiunea divină a lucrurilor
„A avut convingerea unei simbioze între religie și artă, iar arta lui dezvăluie rațiunile lui Dumnezeu din spatele lucrurilor, prezentând natura și materia transfigurate”, spune Parohul Radu Petre Mureșan.
În curtea Bisericii Mavrogheni se află un portret în bronz al sculptorului realizat de artista Silvia Radu. Acesta a fost pus pe una din coloanele fostului pridvor. Coloanele datează cel mai probabil din perioada când sculptorul cânta în Biserică, fiind tot ce a mai rămas din vechiul pridvor în urma bombardamentelor din cele două Războaie Mondiale.
„Un țăran autentic nu avea cum să nu fie în Biserică și tocmai asta l-a făcut pe acest om să ajungă cel mai mare sculptor al lumii”, a declarat artista Silvia Radu în 2015, la dezvelirea portretului în bronz al lui Brâncuși din curtea Parohiei Mavrogheni.
Cu aceeași ocazie, criticul de artă Pavel Șușară a explicat că tranziția lui Brâncuși de la sculptura figurativă a Occidentului la reprezentările simbolice, esențializate, care l-au consacrat și au constituit un punct de cotitură în istoria artelor nu a fost doar o chestiune artistică, ci și una profund religioasă: artistul s-a îndepărtat de copierea realității în direcția sublimării acesteia.
„Religia nu-i amputează omului orizontul, ci îl deschide, îi dă resurse sufletești și chiar materiale, consistență și profunzime”, a spus tot atunci, Parohul Radu Petre Mureșan.
Sursa: http://basilica.ro
