Conştiinţa corectă îl vesteşte corect pe om

Nu există în om lucru mai preţios decât conştiinţa odihnită. Este mare lucru să nu te mustre conştiinţa că ai fi putut face şi altceva şi nu ai făcut-o. Atunci omul simte o bucurie lăuntrică şi toată viaţa lui este prăznuire. Această bucurie lăuntrică dă putere duhovnicească.

– Părinte, cum se va încredinţa cineva dacă ceea ce face este plăcut lui Dumnezeu?

– Omul are vestire lăuntrică.

– Îi ajunge vestirea lui proprie sau îi trebuie şi mărturia altora?

– Vorbesc despre unul care are conştiinţa corectă. Nu vorbesc despre unul care are conştiinţa greşită. Conştiinţa corectă îl vesteşte corect pe om. Atunci omul simte siguranţă, nădejde şi spune cu smerenie: „Eu nu sunt vrednic de Rai; sunt pentru iad, dar cred că dragostea şi mila lui Dumnezeu nu mă vor lăsa”. Simte aceasta pentru că se nevoieşte. Nu stă fără să facă ceva şi îşi odihneşte gândul său, spunându-şi: „Dumnezeu mă va mântui”.

Conştiinţa… lucru înfricoşător! Nu există foc mai mare, iad mai mare ca arderea conştiinţei. Nu există vierme mai înfricoşător şi mai chinuitor ca viermele conştiinţei. Cei osândiţi vor suferi veşnic, deoarece îi va chinui gândul că au pierdut bunătăţile Raiului pentru puţini ani de viaţă pământească, deşi aceştia au fost plini de mâhniri şi nelinişte. Atunci patimile dobândite nu-i vor mai satisface, iar aceasta va fi un alt chin.

– Părinte, cum poate trăi monahul în chip practic martiriul conştiinţei?

– Martiriul conştiinţei este pentru toţi oamenii, nu este numai pentru monah. Monahii au pe deasupra şi martiriul cel dulce al nevoinţei. În esenţă, nu există martiriul conştiinţei pentru unul ce se nevoieşte corect. Căci pe cât îl doare mai mult pe cineva duhovniceşte, adică pe cât îl doare mai mult fie pentru halul în care se află, fie pentru că se face părtaş la Patima Domnului, cu atât este răsplătit prin mângâierea dumnezeiască. Chiar dacă are mâhniri, supărări etc., atunci când conştiinţa îi este odihnită, simte înlăuntrul său mângâiere dumnezeiască.

Extras din Nevoință duhovnicească – Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos.

Previous Post

Evanghelia zilei (Matei 24, 36-51; 25, 1-46; 26, 1-2)

Next Post

Afară din cămara lui Hristos

Related Posts
Total
0
Share