Covrigi rumeni

În anul 1942, familia noastră a fost deportată din Leningrad în regiunea Iaroslav. Acolo am cumpărat o căsuţă. În acea perioadă mama se îmbolnăvise, însă noi trebuia să supravieţuim cumva. Flămânzeam şi eram nevoite să paştem vitele sătenilor pentru a ne hrăni cât de cât.

Într-o iarnă, sora mea mai mică a început s-o roage pe mama să-i dea un covrig. În casă nu se găsea niciun pic de făină, dar fetiţa insista. Atunci mama, pierzându-şi răbdarea, a întors-o cu faţa spre Icoana Sfântului Nicolae şi i-a spus: „Roagă-l pe Sfântul Nicolae să-ţi trimită un covrig”.

După această discuţie, timp de două zile a bântuit un viscol cumplit. A nins atât de mult, încât în faţa casei s-au adunat troiene mari de zăpadă. În dimineaţa celei de a doua zile, când a ieşit soarele, mama a auzit o uşoară bătaie în uşă. M-a trimis pe mine să deschid, crezând că venise vecina. Deschizând uşa, am zărit agăţat de gard un şirag mare de covrigi rumeni. Am alergat la mama şi i-am povestit minunea. Mama nu m-a crezut. Ne-a îmbrăcat repede pe mine şi pe sora mea şi ne-a trimis în sat să aflăm: poate i-a uitat cineva?

Zăpada era proaspătă; nu se vedea nicăieri nicio urmă. Vecina nu ştia nici ea nimic. Am întrebat oamenii din sat, însă nimeni nu ştia nimic despre şiragul de covrigi. Negăsindu-l pe stăpânul covrigilor, ne-am întors acasă.

De fapt se întâmplase cu adevărat o minune, deoarece nimeni din locuitorii satului nu putea să ne facă un astfel de cadou: foamea bântuia în toate casele. Venind acasă, mama ne-a aşezat în faţa Icoanei Sfântului şi ne-a spus: „Mulţumiţi Sfântului Nicolae, Făcătorul de minuni!” şi ne-a dat la fiecare câte un covrig. Aceşti covrigi ne-au ajuns pentru mult timp.

Extras din Noi minuni ale Sfântului Nicolaetraducere din limba rusă de Lucia Ciornea, Editura Sophia.

Previous Post

Privegherea Intrării Maicii Domnului în Biserică – Schitul Lacu 2019

Next Post

Iertarea greşiţilor noştri

Related Posts

Chiar și plecările întâmplătoare din lume nu sunt cu totul de lepădat. Pe tot cel care vine la chinovie și cere fierbinte să viețuiască împreună cu frații nu trebuie să-l alungăm dintr-odată, cu totul, înainte de a cerceta în amănunțime cele ce îl privesc; ci doar să-l îndepărtăm într-o oarecare măsură și să-l încercăm după cele mai înainte scrise. Dacă și după încercare stăruie în hotărâre, trebuie primit, afară doar de nu se întâmplă mai apoi altceva neîngăduit de legile Dumnezeiești.

A lui Paladie Un oarecare tânăr de optsprezece ani, pe nume Macarie, a săvârşit un omor fără voie,…
Read More
Total
0
Share