Cugetarea înaltă

Ieromonah Savatie Baştovoi

“Nu cugetați la cele înalte, ci lăsați-vă duși spre cele smerite”, spune apostolul Pavel (Romani 12).

Cei care cugetă la cele înalte sînt cei care își îndreptățesc faptele cu cuvinte mari, căci se compară cu oamenii mari, ajungînd să își întemeieze răutatea pe Scriptură. Ucigașii mereu spun că au ucis pe dreptate, că astfel au pus capăt răului, deși răul era în ei. De aceea apostolul continuă: ”Nu răsplătiți nimănui răul cu rău” (Romani 12).

Cugetarea înaltă duce la ucidere, căci este de la începătorul înălțării trufașe diavolul, “tatăl minciunii și ucigașul de oameni dintru început”. Cei care se consideră singuri pe ei înțelepți și cugetă cele înalte ajung să ucidă cu convingerea că fac o faptă bună: “dar vine ceasul cînd tot cel ce vă va ucide să creadă că aduce închinare lui Dumnezeu” (Ioan 16, 2).

Iată de ce trebuie să alungăm din noi orice gînduri de răzbunare care vin în chipul dreptății, indiferent împotriva cui sînt îndreptate, căci în ele se ascunde dorința de ucidere a diavolului care alungă Harul lui Dumnezeu.

Previous Post

Să întoarcem mânia împotriva patimilor

Next Post

Părintele Stăniloae – Esența creștinismului

Related Posts
Total
0
Share