– Gheronda, când ajunge omul la îndumnezeire?
– Atunci când vine înlăuntrul său Harul dumnezeiesc.
– Atunci are bucurie înlăuntrul său?
– Are înlăuntrul său nu numai bucurie, ci şi multă dragoste, smerenie, mângâiere, siguranţă. Are însuşirile lui Dumnezeu şi de aceea vine înlăuntrul său Harul lui Dumnezeu.
– Gheronda, ce înseamnă „Dumnezeul dumnezeilor”[1]?
– Nu spune David „Dumnezei sunteţi şi toţi fii ai Celui Prea Înalt”[2]? Omul este plăsmuit „după chipul” lui Dumnezeu, deci Dumnezeu este Dumnezeul dumnezeilor, adică al oamenilor. Omul trebuie să se îndumnezeiască. Toţi oamenii suntem „după chipul” lui Dumnezeu, dar câţi ne aflăm pe calea ce duce către starea cea „după asemănare”? Cu cât ne îndepărtăm de Dumnezeu, cu atât nu mai semănăm cu Dumnezeu, adică cu atât ne îndepărtăm de starea cea „după asemănare”.
Pentru ca omul să se asemene lui Dumnezeu, trebuie să trăiască potrivit poruncilor lui Dumnezeu, săvârşind lucrarea cea lăuntrică. În felul acesta se curăţă de patimi şi dobândeşte virtuţi, şi atunci nu este doar „după chipul” lui Dumnezeu, ci trece la starea cea „după asemănare”, pentru că lucrează într-însul Harul lui Dumnezeu.
[1] Psalmul 49, 1.
[2] Psalmul 81, 6.
Extras din Patimi și virtuți – Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos.
