Cuvânt despre un preot, care slujea cu îngerii

Spunea un oarecare stareţ că a fost un preot sfânt şi curat, iar, când slujea Liturghia, vedea îngeri de-a dreapta şi de-a stânga sa. Dar el deprinsese slujba Liturghiei de la eretici, pentru că era neînvăţat şi neiscusit la dumnezeieştile Taine şi la cuvinte. Deci, când slujea Liturghia, din neiscusinţă şi nerăutate, zicea şi ceea ce era greşit şi nu ştia aceasta.

Iar, după purtarea de grijă a lui Dumnezeu, a venit la dânsul un oarecare diacon, care ştia dumnezeieştile Scripturi. Deci, s-a întâmplat preotului acestuia, fiind diaconul de faţă, de a făcut Sfânta Liturghie. Şi a zis diaconul către preot: „Acestea pe care le zici, nu sunt ale credinţei celei drepte, ci eretice sunt, adică ale potrivnicului lui Hristos.” Însă preotul, nădăjduindu-se că vedea pe Sfinţii îngeri când slujea, nu lua aminte la cele zise de diacon. Iar diaconul nu-l slăbea pe el. zicându-i: ,Părinte, te rătăceşti pentru că Biserica ortodoxă a lui Dumnezeu nu primeşte pe cei ce zic cuvintele acestea.”

Deci, după ce a văzut preotul că în acest chip este ocărât şi mustrat de diacon, pe când slujea chiar Liturghia şi a văzut, după obicei, pe Sfinţii îngeri în preajma sa, atunci i-a întrebat pe ei, zicând: „De vreme ce diaconul acesta mă ocărăşte pe mine, ce trebuie să fac?” Şi i-au zis îngerii: „Să te laşi, că bine te sfătuieşte.” Iar preotul a zis: „Dar voi, de ce nu mi-aţi spus mie?” Zis-au lui îngerii: „Dumnezeu a rânduit ca oamenii pe oameni să-i îndrepteze.”

Extras din Proloage.