Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice, întrunit la Constantinopol în ultimele două zile ale anului bisericesc, 30-31 august, a decis canonizarea Cuvioșilor români Dionisie (Ignat) de la Colciu și Petroniu (Tănase) de la Prodromu.
Ziua de pomenire a Cuviosului Dionisie Vatopedinul (Chilia „Sfântul Gheorghie”, unde s-a nevoit, aparținea de mănăstirea athonită Vatoped) va fi 11 mai, iar ziua de pomenire a cuv. Petroniu Prodromitul va fi 24 februarie.
Încă din 2022, Patriarhia Ecumenică a transmis Patriarhiei Române textele liturgice pentru slujbele dedicate celor doi Cuvioși, pentru eventuale adăugiri sau îmbunătățiri.
„Acești doi români care tot timpul au rămas cu dorul de țară și buni români, și Părintele Dionisie Ignat, și Părintele Petroniu Tănase. Sunt apreciați nu numai de români, ci și de viețuitorii greci”, a spus Patriarhul României într-o ședință a Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei.
„De aceea, noi dorim să solicităm Sanctității Sale, Patriarhul Ecumenic, să facă ei această trecere în rândul Sfinților a celor doi aghioriți de origine română, ca ei să fie în 2025 cinstiți în mod deosebit împreună cu ceilalți preoți de mir și preoți de mănăstire care au fost duhovnici și mărturisitori în perioada comunistă.”
Dreptul de a canoniza pe cineva aparține Bisericii locale unde acea persoană și-a trăit ultima parte a vieții și unde a trecut la Domnul, a mai precizat Patriarhul României cu privire la canonizarea celor doi Părinți aghioriți români.
Ulterior, într-o ședință a Sinodului Mitropolitan de anul trecut, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel preciza că Biserica Ortodoxă Română a propus Patriarhiei Ecumenice spre canonizare alți doi Cuvioși athoniți români: Nectarie Protopsaltul, sau Nectarie Vlahul, supranumit „Privighetoarea Sfântului Munte”, și Cuviosul Nifon, întemeietorul Schitului românesc Prodromu.
Ieroschim. Dionisie Ignat (1909-2004)
A fost al optulea și cel mai mic copil al unei familii de țărani din județul Botoșani. A urmat doar școala primară, unde a fost mereu premiant, și câteva clase de școală profesională.
A ajuns în Sfântul Munte Athos când avea 17 ani, împreună cu fratele lui, monahul Ghimnazie, și a devenit, treptat, unul dintre cei mai experimentați duhovnici din Sfântul Munte.
S-a mutat la Domnul în 2004, la 95 de ani de viață pământească, din care 78 petrecuți în Sfântul Munte Athos. La înmormântarea sa a participat actualul Rege Charles al III-lea al Marii Britanii.
Arhim. Petroniu Tănase (1914-2011)
S-a închinoviat la Mănăstirea Neamț când era foarte tânăr. A studiat Teologia la București și a lucrat pentru scurt timp la Cancelaria Sfântului Sinod și la secretariatul Patriarhului Nicodim.
A ajuns în Sfântul Munte Athos în 1978, cu aprobarea statului român, după ce monahii de la Prodromu au cerut ajutor pentru revigorarea obștii în urma deceniilor de comunism din România, care i-a izolat.
A fost ales Stareț în 1984 și a condus obștea de la Prodromu până în 2011, anul mutării sale la cele veșnice.
„Rar mi s-a dat să întâlnesc un om cult şi smerit, în acelaşi timp, cum a fost Părintele Petroniu!” a afirmat, la un moment dat, Mitropolitul Serafim al Germaniei și Europei Centrale și de Nord.
Sursa: http://basilica.ro
