Îmi aduc aminte că în armată de câte ori apărea vreo nevoie, auzeai: „Domnule căpitan, să merg eu în locul aceluia. Acela este căsătorit, are copii… să nu‑i rămână copiii pe drum”. Îl rugau pe căpitan să meargă ei în locul aceluia, în prima linie! Preferau să moară ei, iar nu acela şi astfel să‑i rămână copiii pe drum.
Cine să mai facă astăzi o astfel de jertfă? Lucru rar!
Odată am rămas fără apă într‑un loc. Căpitanul a văzut pe hartă că în cutare punct exista apă. Acolo însă erau răzvrătiţii[1]. Atunci el ne spuse: „Aici aproape este apă, dar este foarte periculos. Cine merge să umple câteva bidoane? Dar să nu aprindă nicio lumină”.
Atunci sare unul şi spune: „Voi merge eu, domnule căpitan”. Altul spune: „eu”; altul „eu”. Adică toţi cereau să meargă!Însă noaptea, fără lumină, frica este mare.
„Nu puteţi merge toţi”, le spuse căpitanul. Vreau să spun că nimeni nu s‑a gândit la sine. Nimeni n‑a spus: „Domnule căpitan, mă doare piciorul”, sau „Mă doare capul”, sau „Sunt obosit”. Toţi voiam să mergem, deşi ne primejduiam viaţa.
Astăzi există un duh căldicel; deloc bărbăţie, deloc jertfă. Toate le‑au prefăcut cu logica stricată de astăzi.
Şi uită‑te, în timp ce mai demult mergeau voluntari în armată, acum îşi iau certificate de nebuni ca să nu facă armată. Se gândesc cum să facă, ca să nu meargă militari. Unde era aceasta mai înainte?
Aveam un locotenent în vârstă de douăzeci şi trei de ani, foarte curajos. Odată, tatăl lui, care era ofiţer în rezervă, i‑a telefonat şi i‑a spus că se gândeşte să‑l ajute ca să plece din prima linie, în spatele frontului. Atunci locotenentul a început să strige:„Ruşine, tată, să spui tu astfel de lucruri! Numai trântorii stau”. Avea sinceritate, cinste, multă bărbăţie, care îi uimea pe toţi. Întotdeauna era primul. Mantaua îi era găurită de gloanţe, dar n‑a murit. Când s‑a eliberat a luat mantaua cu el, ca s‑o aibă de amintire.
[1] S‑a întâmplat în timpul războiului civil de după cel de‑al II‑lea Război Mondial.
Extras din Cu durere și dragoste pentru omul contemporan – Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos.
