Cuviosul Paisie vorbește despre postirea de dinaintea Sfintei Împărtășiri

Din scrisorile inedite ale Sfantului Paisie Aghioritul, publicate de Parintele Dionisie Tatsis in cartea “Ascetul de la Panaguda”, Editura Egumenita, 2016:

Scrisoarea a şaptea

[…]

Sfânta Mănăstire Stomio, 16-11-1960

Iubite frate întru Hristos, bucură-te pururea în Domnul!

Am primit scrisoarea voastră dar nu v-a răspuns deîndată pentru că am avut intenţia sa cobor cu treburi la Ioanina şi cu prilejul acest să vă întâlnesc. Din nefericire însă n-am reuşit, de aceea am socotit că este bine să vă scriu câ­teva lucruri legate de cele ce mi-aţi scris despre Makrakin. Fireşte că nu l-am cunoscut perso­nal, dar am în vedere înşelăciunile lui înfricoşătoare. Am cunoscut însă mulţi dintre ucenicii lui înşelaţi, printre care şi domnul X.K., care este amintit şi în Revista „Biblioteca Aghiorită”, pe care-l atacă şi părintele Filoteos Zervakos. In afară de sminteala cea mare legată de Sfânta Împărtăşanie, căci voia să se împăr­tăşească în fiecare zi în timp ce mânca carne, va fac cunoscută şi altă înşelăciune de-a lui, căci a făcut rugăciune într-un hotel pentru un străin, ca Dumnezeu să-l lumineze, şi a început cu cuvintele: „Binecuvântat este Dumnezeul nos­tru, acum şi pururea şi în veci vecilor. Amin.” Străinul l-a întrebat: „Oare sunteţi preot?”, iar el i-a răspuns: „Şi cine sunt preoţii şi ce este Biserica? Eu simt înlăuntru meu că sunt înge­rul lui Dumnezeu!”. In timp ce noi, călugării, care avem schima monahală, începem rugăciu­nea cu: „Pentru rugăciunile Sfinţilor, Părinţilor noştri”, acesta împreună cu ucenicii lui eretici (fără a fi preoţi) începe cu „Binecuvântat este Dumnezeul nostru”, şi se socotesc pe ei înşişi mai presus decât toţi, şi alte rătăciri.

Despre celălalt lucru despre care îmi scri­eţi, că Sfintele Canoane nu amintesc de postire înainte de Sfânta Împărtăşanie, nu-l pun la îndoială, însă ele amintesc de pregătire.

Şi ce pregătire i-a rânduit Dumnezeu lui Moise când urma să primească poruncile? In afară de celelalte nu i-a poruncit şi postirea? 52_Impartasirea_ApostolilorCând s-au alcătuit Sfintele Canoane pe primul plan era martiriul, de aceea Sfinţii Părinţi n-au preci­zat postirea, pentru că creştinii aşteptau rândul pentru martiriu, fără să ştie în ce zi se va întâm­pla. De aceea nici n-au rânduit postirea, pentru că nu era lesne să postească continuu.In acea epocă s-a împlinit cuvântul profetic al Prorocului David: Din pricina Ta suntem ucişi, toată ziua suntem duşi ca nişte oi la tăiere“.

„Discer­nământul este mai mare decât toate virtuţile”, ne spune Sfântul Isaac Sirul. Mai târziu însă, Mărturisirile de credinţă ale lui Petru Movilă şi Kritopoulos se referă la postire, pe care Biseri­ca Ortodoxă o acceptă. In tot cazul, aghioriţii îi vânează pe makrakişti, căci au ajuns să spună: „Şi sfânt dacă-l vezi pictat pe makrakist pe pe­retele bisericii, să-l ştergi!”.

V-am scris toate acestea ca să-l cunoaşteţi şi pe omul meu cel dinlăuntru, pentru că obiş­nuiesc să spun ceea ce are înăuntru inima mea. In ceea ce priveşte relaţiile pe care le are Părin­tele Augustin cu makrakiştii nu ştiu care este scopul lui adevărat, pentru că şi Hitler al Ger­maniei la început a avut legături cu comuniş­tii, ca să-i dibuie pe toţi. In tot cazul, eu îl port pe Părintele Augustin în inima mea. Mă rog ca Dumnezeu să lumineze veşnic toată lumea, la fel şi pe aceştia, ca să vină la cunoaşterea ade­vărului, încheind, vă trimit din prisos binecu­vântările lui Hristos şi ale Maicii Domnului.

Fratele vostru întru Hristos,

Paisie păcătosul, cel mai mic dintre călugări

***

Scrisoarea a 8-a

Scrisoarea de mai jos nu este datată, dar pro­babil că a fost trimisă după Pastele anului 1961. Textul se referă la transferarea unor cărţi către Părintele Augustin, pe care Gheorghe Maipas le procurase Părintelui Paisie.

Hristos a înviat!

Bucură-te pururea întru Hristos, frate Gheorghe, şi veseleşte-te întru El!

Mă rog ca lumina Sfintei Învieri, prin mij­locirile Născătoarei de Dumnezeu, să vă lumi­neze mereu, ca să luminaţi celor care se află în marea păcatului, ca să se lase călăuziţi de voi, de farul Părintelui Augustin, care s-a înălţat în frumoasa Ioannina.

De asemenea vă urez sănătate sufletească şi trupească şi vouă şi familiilor voastre, şi vă mulţumesc pentru toate. Cărţile le-am dat şi vă trimit banii. Le voi face cunoscute şi închină­torilor aceste cărţi frumoase, arătându-le pe ale mele, şi când îmi dau comandă, vă scriu şi mi le trimiteţi. In încheiere vă trimit binecuvân­tările lui Hristos şi ale Maicii Domnului. Al vostru frate, Paisie monahul, cel mai mic din­tre călugări.

Iarăşi vă spun: Bucuraţi-vă! Să-mi îngădu­iţi să vă trimit şi o mică binecuvântare, ca să luaţi caramele pentru îngeraşii voştri, acum în zilele fericite ale Paştelui!

Soră Keti, bucură-te în Domnul!

Nu ştiu dacă părintele I. ţi-a explicat despre tema legată de Sfânta Liturghie, despre care au apărut răstălmăciri. Se pare că părintele B. n-a înţeles bine ceea ce am spus. N-am afirmat că nu trebuie să se facă Dumnezeiasca Liturghie, ci că principalul scop al Liturghiei este să se împărtăşească şi credincioşii, cei care sunt pre­gătiţi, pentru că toate rugăciunile se referă la credincioşii care se vor împărtăşi. Chiar şi unul trebuie să se împărtăşească. Fireşte că s-ar pu­tea întâmpla vreodată ca niciunul să nu fie pre­gătit, dar asta este altceva. De aceea este bine ca măcar un copil, un prunc, să se împărtăşească. Aceasta să urmăreşti îndeosebi, şi când nu se află niciunul, este de ajuns să se împărtăşeas­că preotul şi să se pomenească numele lor. Dar aceasta să se întâmple ca excepţie şi nu ca regu­lă. N-am avut intenţia să te necăjesc, dar altfel înţelege duhul meu părintele B., şi de aceea te-ai mâhnit mult.

Hristos şi Maica Domnului să fie întot­deauna cu tine! Nu v-am mai scris de mult, dar nu v-am uitat, mă rog pentru voi. îţi mulţumesc pentru binecuvântare, pentru împletituri! N-am nicio altă nevoie. Să nu te nelinişteşti, doa roagă-te şi pentru mine.

Copiii părintelui B., în special Ahile, sunt niş­te îngeraşi. Dumnezeu să-i păzească! Dacă poţi, fă-i o rasă. Are una peticită. Pe copilul cel mai mare nu l-am mai văzut, poate vine astăzi cu Ahile. Multe binecuvântări de la Hristos şi de la Maica Domnului tuturor!

Fratele tău, monahul Paisie

(Presb. Dionisie Tatsis, “Ascetul de la Panaguda”, Editura Egumenita, 2016)

Sursa: cuvantul-ortodox.ro