De vorbă cu Dr. Bioetician Virgiliu Gheorghe
Coronavirusul „Covid-19” a venit cu o mulţime de întrebări pentru oamenii de pretutindeni. Probabil că niciodată nu au fost mai multe întrebări şi niciodată mai puţine răspunsuri, deşi trăim în era mass-media. De fapt, aceasta ne dă răspunsuri, dar nu la întrebările importante, la întrebările noastre. În rândurile ce urmează, prin bunăvoinţa bioeticianului Virgiliu Gheorghe, avem câteva dintre răspunsurile principale la problemele pe care acest virus le ridică. Poate că de unele dintre aceste răspunsuri depinde viaţa unor oameni. E vremea, se pare, ca fiecare din noi să-şi fie propriul doctor ‒ şi poate nu doar al lui, ci şi al multora dintre cei ce au nevoie. (M.C.)
– Domnule Virgiliu Gheorghe, ce ar trebuie să știm despre evoluția coronavirusului, ca să putem acționa eficient și la timp, evitând formele grave?
– Trebuie ştiut că boala aceasta se manifestă în trei mari faze: incubaţia, multiplicarea virală (sau faza simptomatologică) şi faza inflamatorie. Incubaţia durează în medie 5 zile, perioadă în care nu suntem conştienţi că am fost contaminaţi, neexistând niciun fel de simptom. Faza multiplicării virale durează în jur de 7 zile, iar ultima, faza inflamatorie, durează, în funcţie de gravitatea bolii, minim o săptămână şi maxim trei, și se poate finaliza chiar cu decesul.
Faza simptomatologică, esențială în tratarea corectă, cere foarte multă atenție, fiind extrem de înşelătoare, fapt pentru care cei mai mulţi o abordează prea lejer. În această fază, Covid-19 nu te avertizează prin nimic că este o boală periculoasă, pentru că simptomele, desfăşurate pe parcursul a 6-8 zile, sunt în majoritatea cazurilor mai slabe decât la o viroză din categoria celor cu care ne-am obişnuit. În majoritatea virozelor, severitatea simptomelor este aproape simultană cu multiplicarea virală, astfel că boala ajunge să se identifice cu multiplicarea virală, ceea ce îl determină pe bolnav să se trateze. În Covid-19 însă există o întârziere a nivelului maxim de severitate a bolii, astfel încât mulţi nu-și dau seama că această viroză le poate pune în pericol viaţa. Oricine se aşteaptă ca, după 7-8 zile, o viroză să treacă. Covid-19 însă îşi arată colţii abia după acest interval de timp. Astfel, dacă în cazul SARS-ului, nivelul maxim la care ajunge multiplicarea virală este situat pe aceeaşi axă temporală cu amplitudinea maximă a severităţii simptomelor, în Covid-19, nivelul maxim al multiplicării virale este anterior cu câteva zile nivelului maxim al celei mai severe manifestări a bolii. De aceea, deşi ni se pare că boala a trecut, ne trezim că nu mai putem respira, iar starea este din ce în ce mai gravă.
Din acest motiv, majoritatea oamenilor fac marea greşeală de-a nu se trata corespunzător în această fază a bolii. Dacă însă în această fază s-ar acţiona cu mai multă fermitate şi ne-am proteja împotriva factorilor de risc, cu siguranţă aproape nimeni nu ar ajunge la desaturări extrem de mari, intubare şi deces.
Antiviralele
– Și atunci, cum ar trebui să acționăm?
– Întâi de toate, se administrează antivirale. Cel mai eficient în supresarea multiplicării virale s-a constatat că este Umifenovirul. Se administrează 200 mg la fiecare 6-8 ore, în primele zile de la apariţia simptomelor, timp de 5 zile. Acest medicament are doar un uşor efect antiinflamator, inhibând multiplicarea virală. Deci, dacă nu a fost luat pe parcursul multiplicării virale din primele 7 zile (perioada simptomatică), mai târziu este inutil. Ivermectina se pare că este cel mai promiţător medicament antiviral la această oră. Încă din luna mai, studiile arătau că in vitro scade de 5.000 ori ARN-ul viral, în numai 48 ore de la administrare[1]. La scurtă vreme, s-a arătat însă că dozele trebuie crescute in vivo faţă de cele recomandate, pentru efectul antiparazitic al acestui medicament[2]. Imediat au apărut şi studiile clinice pilot, care arată eficiența Ivermectinei chiar şi la o singură doză de 200 ug/kg corp administrată în prima zi de internare[3]. De asemenea, Plaquenil[4][5][6][7][8][9] are o acţiune foarte puternică în Covid, mai ales asociat cu Zincul de 100 mg/zi[10][11][12].
În principiu, în faza a doua a multiplicării virale nu este nevoie de anticoagulant şi antiinflamator. Dar acest lucru nu este valabil pentru toată lumea, deoarece sunt persoane care întrunesc anumiţi factori de risc, fapt pentru care apar semnele unei inflamaţii puternice încă din această fază. În acest caz, trebuie introdus Clexanul într-o doză mai mică, o dată pe zi, măcar 0.4 mg la persoanele de greutate medie, sau Eliquis 2.5 mg, dimineaţa.
Suplimentele
Problema cea mai mare pe care o ridică virusul SARS-CoV-2 este dereglarea sistemului imunitar. Virusul blochează răspunsul timpuriu al imunităţii înnăscute, dar şi răspunsul interferonului IFN-I şi IFN-III, care poate opri multiplicarea virală şi induce un răspuns puternic în citokinele proinflamatorii. Din acest motiv, întărirea imunității este esențială, iar suplimentele sunt benefice și nu au nici efecte secundare.
Despre rolul și administrarea Vitaminei D am vorbit deja. O importanță vitală o are, de asemenea, Vitamina C perfuzabilă, încă din primele zile ale perioadei simptomatice până la însănătoşirea totală. Dozele sunt ajustate în funcţie de gravitatea bolii, respectiv de faza acesteia, astfel: Vitamina C perfuzabilă 15-25 g injectabil intravenos în 250 ml ser fiziologic, o dată pe zi, se poate administra zilnic până începe să apară inflamaţia. Este, poate, cel mai bun protector în faţa escaladării inflamaţiei. Odată cu amplificarea stării de rău, se poate trece de la 1 perfuzie cu Vitamina C la 2 perfuzii pe zi, şi de la 15-25 g până la 50 g.
În situaţia unei reacţii inflamatorii puternice, cu senzaţie de sufocare şi scăderea majoră a saturaţiei sub 90%, trebuie administrate doze mari, de 50 g de 2 ori pe zi. Se va constata imediat beneficiul. Am cunoscut cazuri în care, şi la saturaţii de sub 80%, dozele mari perfuzabile de Vitamina C făceau minuni, crescând rapid saturaţia. Studiile de siguranţă demonstrează că administrarea de până la 1.5 g per kg/corp nu dă efecte adverse semnificative. De asemenea, o doză de Zinc 50 mg de 2 ori pe zi este foarte importantă. Vitamina C orală este foarte utilă.
Melatonina, iarăși, este antiinflamatorie, antioxidantă, antivirală[13][14], o veritabilă armă în reducerea furtunii de citokine[15], fiind recomandată din mai multe puncte de vedere ca tratament anticovid[16][17][18]. Se administrează 12-15 mg/zi până la 200 mg/zi pe perioada virozei, se începe cu doze mai mici şi se creşte până se ajunge la doza maximă[19]. Efectele puternice ale melatoninei în stăvilirea furtunei de citokine sunt vizibile în cazul unei inflamaţii puternice şi a unei saturaţii foarte mici, în doze de până la 500 mg/zi. Studiile de siguranţă dovedesc că nu apar efecte adverse la aceste doze, mai ales dacă sunt luate pe perioade scurte de timp[20].
Clorura de magneziu 25 g/l apă, din care se iau 300-500 ml/zi, combate tusea, este antiinflamator şi are efect important în Covid. Atenţie, trebuie luată fracţionat de-a lungul unei zile, ca să nu provoace diaree.
Curcuminul este antiinflamator[21], antioxidant[22], antiviral[23], anticoagulant[24]; se iau 3-4 g/zi. Este important de ştiut că acesta are o absorţie foarte scăzută, fiind foarte puţin solubil în apă. Se recomandă să se caute produse de calitate, adică combinate cu piperină, care creşte absorţia, sau sub forma phitosomilor sau a liposomilor, sau a altor preparate care cresc absorţia. Un astfel de produs ar putea ajuta enorm în Covid şi, în general, în toate bolile inflamatorii, ca şi în cancer.
Quercetinul este foarte util, antiinflamator, antioxidant, antiviral[25][26], și funcționează sinergic cu Vitamina C[27] şi Zincul. Fiind ionofor pentru Zinc, îl ajută să pătrundă în celulă şi să blocheze multiplicarea virală. Din mai multe puncte de vedere, Quercetinul constituie un bun înlocuitor de Plaquenil[28]. Există şi o formulă care poate fi nebulizată şi ajută mult în recuperarea plămânilor[29]. De asemenea, Quercentinul poate înlocui și Dexametazona, în cazul în care pacienții nu răspund la tratamentul cu Dexametazonă[30]. Studiile de siguranţă merg până la 5 g/zi[31], dar, pentru bolile pulmonare, 2 g /zi sunt suficiente[32]. Artesunate, folosit cu succes în tratarea malariei, poate fi avut în vedere, de asemenea, ca antiinflamator, antioxidant[33], antiviral[34] [35] [36] [37], în cazul în care nu avem Plaquenil.
Omega 3, de asemenea, antiinflamator, imunomodulator[38] şi antiviral[39] [40]. Seleniul, iarăși, este un antioxidant ce reduce apoptoza celulelor enodoteliale şi agregarea trombocitară[41]. S-a constatat că deficitul de Seleniu este asociat cu o creştere a mortalităţii în Covid-19[42]. Alte suplimente ce pot funcționa cu succes ca antiinflamatoare, antioxidante și antivirale sunt: Oleuroperin (antiinflamator[43], antioxidant[44], antiviral[45]), N‐acetylcysteina (antiinflamator şi antioxidant[46]), Metformin[47] [48] [49] [50] [51] [52] , Berberine (antiinflamator, antioxidant, antiviral[53] [54]), Epigalocathechine (antiinflamator[55], antioxidant), Ashwagandha, care este antiinflamatorie și moderatoare a stării psihice, îmbunătăţeşte somnul, adaptogen, imunomodulator, antiviral[56] [57]. Deosebit de utile sunt și vitaminele: B complex, E 400 ui/zi și A 25.000 ui/zi.
Inhalațiile
Este esenţial ca, în mai ales în acestă fază a multiplicării virale, dar şi mai târziu, să se folosească inhalaţiile şi gargara pentru curăţarea locală de virus a acestor mucoase, cel puţin din zona gâtului și nasului, dacă nu şi pe traiectul căilor respiratorii superioare. Putem face inhalații cu Albastru de metilen 5 ml de 2 ori pe zi, în concentrație de 0,1%. Cu ajutorul unui nebulizator, pot fi făcute inhalaţii cu Albastru de metilen 1%, care se diluează în ser fiziologic la o proporţie de 1 la 10. Din 250 ml de ser fiziologic se scot 25 ml şi se aruncă. În locul acestora se introduc cu seringa 25 ml Albastru de metilen. Atenţie, flaconul trebuie îmbrăcat într-o folie de aluminiu, căci Albastrul de metilen este fotosensibil şi îşi pierde din proprietăţi.
Se vor face inhalaţii de 2 ori pe zi cu 5 ml din această soluţie, până la dispariţia bolii. Albastrul de metilen este esenţial în lupta cu Covid-ul, dacă îl luăm pe cale orală ca prevenţie sau terapie, dar mai ales în inhalaţii. Dr. Deepak Golwalkar recomandă ca, de 2 ori pe zi, să ţinem sub limbă 2-3 ml din această soluţie 1% de Albastru de metilen. Acest tratament este recomandat şi în perioada de recuperare, căci curăţă plămânii şi ajută mult în recuperarea acestora, precum şi în eliminarea riscului de fibroză. Nu trebuie administrat femeilor însărcinate, nici celor care au alergie la această substanţă sau celor cu deficienţă de Glucoză 6 fosfate, cu afecţiuni grave ale ficatului sau rinichiului. Inhalaţii mai pot fi făcute cu Argint Coloidal şi Apă Oxigenată 1.5%.
Difuzarea uleiurilor esenţiale în mediul ambiant ajută mult în Covid. Astfel de uleiuri foarte utile sunt: uleiul de cimbru, de oregano[58] (carvacrol), rozmarin (ursolic acid)[59], eucalipt, mentă, cuişoare, scorţişoară sau lavandă. Prin acţiunea lor antiinflamatoare, imunomodulatoare, bronhodilatatoare şi antivirală, se dovedesc a fi un suport foarte bun în terapia Covid-19[60]. Betadina, de asemenea, poate fi folosită pentru gargară şi badijonări nazale.
Factorii de risc
– Care sunt factorii de risc care determină apariția formelor grave de Covid-19?
– Cel mai important factor de risc este greutatea corporală. Persoanele supraponderale vor face formele cele mai grave[61] [62] [63] [64]. Unul dintre motive este acela că, foarte probabil, suferă de disbioză intestinală şi intestin permeabil[65], care permite intrarea lipopolysaharidelor în sânge şi asocierea acesteia cu SARS-CoV-2 Spike (S) protein în amplificarea inflamaţiei[66]. Trebuie, aşadar, să facem efortul să slăbim, căci această pandemie sau altele asociate se pare că vor fi de lungă durată, de ordinul anilor. Preventiv, dar şi terapeutic, în momentul în care apare boala, e important de luat Acid Butiric[67] [68], care reface sau consolidează mucoasa intestinală.
Un alt factor de risc important sunt infecţiile, cum ar fi cele dentare, ale sinusurilor, infecţii intestinale, urinare sau de altă natură. Paraziţii, fie că e vorba de bacterii, virusuri sau alte microorganisme, sunt extrem de periculoşi, pentru că, sub influența virusului SARS-CoV-2, vor crește severitatea bolii.
De asemenea, un important factor de risc pentru formele severe de Covid-19 îl constituie metalele grele. Acestea fac, de altfel, casă bună cu bacteriile din organism, contribuind la biofilmele pe care le creează. E important, aşadar, de evaluat o posibilă intoxicaţie cu metale grele şi urmată o procedură de chelare.
Prin urmare, trebuie evaluată starea inflamatorie a organismului, iar dacă există o inflamaţie cronică sau acută, aceasta trebuie îndepărtată. O inflamaţie anterioară Covid-ului constituie unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru acestă boală eminamente inflamatorie.
Stresul
– Este adevărat că Covid-19 poate provoca tulburări de natură psihică ?
– Într-adevăr, virusul generează, ca patologie, stări depresiv-anxioase. Acestea pot fi depășite şi fără medicaţie, însă, în cazurile mai severe, mai ales dacă persoana este mai sensibilă emoţional, este util de administrat Anxiarul (lorazepam), potrivit indicaţiilor Ministerului Sănătăţii.
Și, pentru că tot vorbim de interdependența dintre boală și starea psihică, vreau să subliniez că este esențial să luptăm împotriva stresului, atât împotriva celui acut, cât mai ales împotriva stresului cronic. Stresul acut creşte inflamaţia[69][70], iar cel cronic, în plus, inhibă supresia interleukinelor inflamatorii precum IL6[71], care contribuie major la furtuna de citokine ce pune în pericol viaţa omului. Cu alte cuvinte, cei supuşi unui stres cronic vor putea controla mult mai greu inflamaţia indusă de Covid-19, crescând severitatea bolii. De asemenea, stresul conduce la permeabilitate intestinală, factor important de inflamaţie, dar şi de amplificare a efectului inflamator al Covid-19[72].
În acest sens, evitaţi, pe cât se poate, expunerea la mesajele media, pentru că induc o stare psihologică negativă, sentimentul unei ameninţări permanente şi mai ales o frică obsesivă de Covid-19, care a dus chiar la sinucidere, în cazul unora dintre cei care au aflat că au Covid. Stresul creşte puternic inflamaţia în corp şi afectează inclusiv plămânii. În felul acesta, e pregătit terenul pentru o formă severă a bolii. De aceea, este important ca, în perioada de carantină, să înmulţim pacea lăuntrică cu ajutorul rugăciunii, lăsându-ne deplin în Mâna lui Dumnezeu.
(va urma)
Interviu realizat de Mihai Cristea
—
[1] Caly, Leon, et al. “The FDA-approved drug ivermectin inhibits the replication of SARS-CoV-2 in vitro.” Antiviral research (2020): 104787.
[2] Schmith, Virginia D., Jie Zhou, and Lauren RL Lohmer. “The Approved Dose of Ivermectin Alone is not the Ideal Dose for the Treatment of COVID‐19.” Clinical Pharmacology & Therapeutics (2020).
[3] Gorial, Faiq I., et al. “Effectiveness of ivermectin as add-on therapy in COVID-19 management (pilot trial).” medRxiv (2020).
[4] Yu, Bo, Dao Wen Wang, and Chenze Li. “Hydroxychloroquine application is associated with a decreased mortality in critically ill patients with COVID-19.” medRxiv (2020).
[5] Alexandre Lopez, Gary Duclos, Bruno Pastene, Karine Bezulier, Romain Guilhaumou, Caroline Solas, Laurent Zieleskiewicz, Marc Leone Effects of Hydroxychloroquine on Covid-19 in Intensive Care Unit Patients: Preliminary Results International Journal of Antimicrobial Agents, Volume 56, Issue 5, 2020, Article 106136.
[6] Sen, Soma, Ann Werner, and Aditya Shekhar. “Within a large healthcare system, the incidence of positive COVID-19 results and mortality are lower in patients on chronic hydroxychloroquine therapy.” Drugs & Therapy Perspectives (2020): 1.
[7] H.-P. Piepho ‘Influence of conflicts of interest on public positions in the COVID-19 era, the case of Gilead Sciences’ by Roussel and Raoult (2020) New Microbes and New Infections, Volume 37, 2020, Article 100730.
[8] Yu, Bo, et al. “Low dose of hydroxychloroquine reduces fatality of critically ill patients with COVID-19.” Science China Life Sciences (2020): 1-7.
[9] Membrillo, F.J.; Ramírez-Olivencia, G.; Estébanez, M.; de Dios, B.; Herrero, M.D.; Mata, T.; Borobia, A.M.; Gutiérrez, C.; Simón, M.; Ochoa, A.; Martínez, Y.; Aguirre, A.; Alcántara, F.D.A.; Fernández-González, P.; López, E.; Valle, P.; Campos, S.; Navarro, M.; Ballester, L.E. Early Hydroxychloroquine Is Associated with an Increase of Survival in COVID-19 Patients: An Observational Study. Preprints 2020, 2020050057 (doi: 10.20944/preprints202005.0057.v2).
[10] Derwand, R., and M. Scholz. “Does zinc supplementation enhance the clinical efficacy of chloroquine/hydroxychloroquine to win todays battle against COVID-19?.” Medical Hypotheses (2020): 109815.
[11] Scholz, Martin, Roland Derwand, and Vladimir Zelenko. “COVID-19 outpatients–early risk-stratified treatment with zinc plus low dose hydroxychloroquine and azithromycin: a retrospective case series study.” (2020).
[12] Shittu, Mujeeb Olushola, and Olufemi Ifeoluwa Afolami. “Improving the efficacy of chloroquine and hydroxychloroquine against SARS-CoV-2 may require zinc additives-A better synergy for future COVID-19 clinical trials.” Infez Med 28.2 (2020): 192-197.
[13] Reiter, Russel J., et al. “Therapeutic Algorithm for Use of Melatonin in Patients With COVID-19.” Frontiers in Medicine 7 (2020): 226.
[14] Tan, Dunxian X., and Ruegiger Hardeland. “Potential utility of melatonin in deadly infectious diseases related to the overreaction of innate immune response and destructive inflammation: focus on COVID-19.” Melatonin Research 3.1 (2020): 120-143.
[15] Reiter, Russel J., et al. “Melatonin Inhibits COVID-19-induced Cytokine Storm by Reversing Aerobic Glycolysis in Immune Cells: A Mechanistic Analysis.” Medicine in Drug Discovery 6 (2020): 100044.
[16] Shneider, Alex, Aleksandr Kudriavtsev, and Anna Vakhrusheva. “Can melatonin reduce the severity of COVID-19 pandemic?.” International Reviews of Immunology (2020): 1-10.
[17] Zhang, Rui, et al. “COVID-19: Melatonin as a potential adjuvant treatment.” Life sciences (2020): 117583.
[18] Kleszczyński, Konrad, et al. “Clinical Trials for Use of Melatonin to Fight against COVID-19 Are Urgently Needed.” Nutrients 12.9 (2020): 2561.
[19] Tan, Dun-Xian, and Rüdiger Hardeland. “Estimated doses of melatonin for treating deadly virus infections: Focus on COVID-19.” Melatonin Research 3.3 (2020): 276-296.
[20] Kleszczyński, Konrad, et al. “Clinical Trials for Use of Melatonin to Fight against COVID-19 Are Urgently Needed.” Nutrients 12.9 (2020): 2561.
[21] Hussain, Zahid, et al. “Exploring recent developments to improve antioxidant, anti-inflammatory and antimicrobial efficacy of curcumin: A review of new trends and future perspectives.” Materials science and engineering: C 77 (2017): 1316-1326.
[22] Lopresti, Adrian L., Sean D. Hood, and Peter D. Drummond. “Multiple antidepressant potential modes of action of curcumin: a review of its anti-inflammatory, monoaminergic, antioxidant, immune-modulating and neuroprotective effects.” Journal of psychopharmacology 26.12 (2012): 1512-1524.
[23] Singh, Kajal. “Potential role of Curcumin against viral infections with a view on structure and pathogenesis of COVID-19.” AIJR Preprints (2020).
[24] Suresh, Padmanaban S. “Curcumin and Coagulopathy in the COVID19 Era.” Indian Journal of Clinical Biochemistry 35.4 (2020): 504-505.
[25] Derosa, Giuseppe, et al. “A role for quercetin in coronavirus disease 2019 (COVID‐19).” Phytotherapy Research (2020).
[26] Aucoin, Monique, et al. “The effect of quercetin on the prevention or treatment of COVID-19 and other respiratory tract infections in humans: A rapid review.” Advances in Integrative Medicine (2020).
[27] Colunga Biancatelli, Ruben Manuel Luciano, et al. “Quercetin and vitamin C: an experimental, synergistic therapy for the prevention and treatment of SARS-CoV-2 related disease (COVID-19).” Frontiers in immunology 11 (2020): 1451.
[28] Omar, Sekiou, et al. “In-Silico Identification of Potent Inhibitors of COVID-19 Main Protease (Mpro) and Angiotensin Converting Enzyme 2 (ACE2) from Natural Products: Quercetin, Hispidulin, and Cirsimaritin Exhibited Better Potential Inhibition than Hydroxy-Chloroquine Against COVID-19 Main Protease Active Site and ACE2.” (2020).
[29] Schettig, Robert, et al. “COVID-19 Patient with Multifocal Pneumonia and Respiratory Difficulty Resolved Quickly: Possible Antiviral and Anti-Inflammatory Benefits of Quercinex (Nebulized Quercetin-NAC) as Adjuvant.” Advances in Infectious Diseases 10.3 (2020): 45-55.
[30] Pawar, Anil, and Amit Pal. “Molecular and functional resemblance of dexamethasone and quercetin: A paradigm worth exploring in dexamethasone‐nonresponsive COVID‐19 patients.” Phytotherapy Research (2020).
[31] Lu, Nu T., et al. “A phase I dose escalation study demonstrates quercetin safety and explores potential for bioflavonoid antivirals in patients with chronic hepatitis C.” Phytotherapy Research 30.1 (2016): 160-168.
[32] Han, Meilan K., et al. “Randomised clinical trial to determine the safety of quercetin supplementation in patients with chronic obstructive pulmonary disease.” BMJ Open Respiratory Research 7.1 (2020).
[33] Varma, Vivek, Shweta Parwe, and Milind Nisargandha. “Systematic review of anti-viral & immunomodulatory potential of Ashwagandha (Withania Somnifera. Linn) in light of covid-19 pandemic.”
[34] Gendrot, Mathieu, et al. “Antimalarial artemisinin-based combination therapies (ACT) and COVID-19 in Africa: In vitro inhibition of SARS-CoV-2 replication by mefloquine-artesunate.” International journal of infectious diseases 99 (2020): 437-440.
[35] Krishna, Sanjeev, et al. “Repurposing antimalarials to tackle the COVID-19 pandemic.” Trends in Parasitology (2020).
[36] Bae, Joon-Yong, et al. “Pyronaridine and artesunate are potential antiviral drugs against COVID-19 and influenza.” bioRxiv (2020).
[37] in, Yanrong, et al. “Clinical study of artesunate in the treatment of coronavirus disease 2019.” Zhonghua wei zhong bing ji jiu yi xue 32.4 (2020): 417-420.
[38] M.M. Rogero, Md.C. Leão, T.M. Santana, M.Vd.M.B. Pimentel, G.C.G. Carlini, T.F.F. da Silveira, R.C. Gonçalves, I.A. Castro Potential benefits and risks of omega-3 fatty acids supplementation to patients with COVID-19 Free Radic. Biol. Med., 156 (2020), pp. 190-199.
[39] Weill, Pierre, et al. “May omega-3 fatty acid dietary supplementation help reduce severe complications in Covid-19 patients?.” Biochimie (2020).
[40] Hammock, Bruce D., et al. “Eicosanoids: the Overlooked Storm in COVID-19?.” The American journal of pathology (2020).
[41] Hiffler, Laurent, and Benjamin Rakotoambinina. “Selenium and RNA virus interactions: Potential implications for SARS-CoV-2 infection (COVID-19).” Frontiers in Nutrition 7 (2020): 164.
[42] Moghaddam, Arash, et al. “Selenium deficiency is associated with mortality risk from COVID-19.” Nutrients 12.7 (2020): 2098.
[43] Alsharif, Khalaf F., et al. “Oleuropein protects against lipopolysaccharide‐induced sepsis and alleviates inflammatory responses in mice.” IUBMB life 72.10 (2020): 2121-2132.
[44] Ahamad, Javed, et al. “Oleuropein: A natural antioxidant molecule in the treatment of metabolic syndrome.” Phytotherapy Research 33.12 (2019): 3112-3128.
[45] Vijayan, Ramachandran, and Samudrala Gourinath. “Structure-based inhibitor screening of natural products against NSP15 of SARS-CoV-2 revealed Thymopentin and Oleuropein as potent inhibitors.” arXiv e-prints (2020): arXiv-2007.
[46] De Flora, Silvio, Roumen Balansky, and Sebastiano La Maestra. “Rationale for the use of N‐acetylcysteine in both prevention and adjuvant therapy of COVID‐19.” The FASEB Journal (2020).
[47] Joao Pedro de Paula Bertoli, Matheus Augusto Schulz, Rodrigo Ribeiro e Silva, Júlia Opolski Nunes da Silva, Matheus Leite Ramos de Souza, Jean Carl Silva Obesity in patients with gestational diabetes: Impact on newborn outcomes Obesity Medicine, Volume 20, 2020, Article 100296
[48] Crouse, Andrew, et al. “Metformin use is associated with reduced mortality in a diverse population with COVID-19 and diabetes.” medRxiv (2020).
[49] Bramante, Carolyn, et al. “Observational study of metformin and risk of mortality in patients hospitalized with Covid-19.” MedRxiv (2020).
[50] Indra Wijaya, Rizky Andhika, Ian Huang Hypercoagulable state in COVID-19 with diabetes mellitus and obesity: Is therapeutic-dose or higher-dose anticoagulant thromboprophylaxis necessary? Diabetes & Metabolic Syndrome: Clinical Research & Reviews, Volume 14, Issue 5, 2020, pp. 1241-1242
[51] Kow, Chia Siang, and Syed Shahzad Hasan. “Mortality risk with preadmission metformin use in patients with COVID‐19 and diabetes: A meta‐analysis.” Journal of medical virology (2020).
[52] Anderson, George, and Russel J. Reiter. “Melatonin: Roles in influenza, Covid‐19, and other viral infections.” Reviews in Medical Virology 30.3 (2020): e2109.
[53] Richard Boulon, Matthieu Blanchet, Matthieu Lemasson, Andrew Vaillant, Patrick Labonté Characterization of the antiviral effects of REP 2139 on the HBV lifecycle in vitro Antiviral Research, Volume 183, 2020, Article 104853
[54] The Effect of Berberine on Intestinal Function and Inflammatory Mediators in Severe Patients With Covid-19.
[55] Menegazzi, Marta, et al. “Protective Effect of Epigallocatechin-3-Gallate (EGCG) in Diseases with Uncontrolled Immune Activation: Could Such a Scenario Be Helpful to Counteract COVID-19?.” International journal of molecular sciences 21.14 (2020): 5171.
[56] Tripathi, Manish Kumar, et al. “Identification of bioactive molecule from Withania somnifera (Ashwagandha) as SARS-CoV-2 main protease inhibitor.” Journal of Biomolecular Structure and Dynamics (2020): 1-14.
[57] Varma, Vivek, Shweta Parwe, and Milind Nisargandha. “Systematic review of anti-viral & immunomodulatory potential of Ashwagandha (Withania Somnifera. Linn) in light of covid-19 pandemic.”
[58] Sharma, Luxita. “Immunomodulatory Effect and Supportive Role of Traditional Herbs, Spices and Nutrients in Management of COVID-19.” (2020).
[59] Kumar, Anuj, et al. “Identification of phytochemical inhibitors against main protease of COVID-19 using molecular modeling approaches.” Journal of Biomolecular Structure and Dynamics just-accepted (2020): 1-21.
[60] Asif, Muhammad, et al. “COVID-19 and therapy with essential oils having antiviral, anti-inflammatory, and immunomodulatory properties.” Inflammopharmacology (2020): 1-9.
[61] Gao, Feng, et al. “Obesity is a risk factor for greater COVID-19 severity.” Diabetes Care (2020).
[62] Zhou, Yue, et al. “Obesity and diabetes as high‐risk factors for severe coronavirus disease 2019 (Covid‐19).” Diabetes/Metabolism Research and Reviews (2020): e3377.
[63] Pettit, Natasha N., et al. “Obesity is associated with increased risk for mortality among hospitalized patients with COVID‐19.” Obesity 28.10 (2020): 1806-1810.
[64] Hussain, Abdulzahra, et al. “Obesity and mortality of COVID-19. Meta-analysis.” Obesity research & clinical practice (2020).
[65] Belančić, Andrej. “Gut microbiome dysbiosis and endotoxemia-Additional pathophysiological explanation for increased COVID-19 severity in obesity.” Obesity Medicine 20 (2020): 100302.
[66] Petruk, Ganna, et al. “SARS-CoV-2 Spike protein binds to bacterial lipopolysaccharide and boosts proinflammatory activity.” bioRxiv (2020).
[67] Anderson, George. “Psychological Stress and Covid-19: Interactions with Gut Microbiome and Circadian Rhythm in Driving Symptom Severity.” (2020).
[68] Sarkar, Priyanka, Sudarshana Borah, and H. K. Sharma. “Can microbial SCFA, Butyrate be the alternate Savior against COVID-19.” Curr. Trends Pharm. Res 7.1 (2020): 11-14.
[69] Christine M. McInnis, Diana Wang, Danielle Gianferante, Luke Hanlin, Xuejie Chen, Myriam V. Thoma, Nicolas Rohleder Response and habituation of pro- and anti-inflammatory gene expression to repeated acute stress Brain, Behavior, and Immunity, Volume 46, 2015, pp. 237-248
[70] Judith E. Carroll, Sheldon Cohen, Anna L. Marsland Early childhood socioeconomic status is associated with circulating interleukin-6 among mid-life adults Brain, Behavior, and Immunity, Volume 25, Issue 7, 2011, pp. 1468-1474.
[71] Miller, Gregory E., Sheldon Cohen, and A. Kim Ritchey. “Chronic psychological stress and the regulation of pro-inflammatory cytokines: a glucocorticoid-resistance model.” Health psychology 21.6 (2002): 531.
[72] Anderson, George. “Psychological Stress and Covid-19: Interactions with Gut Microbiome and Circadian Rhythm in Driving Symptom Severity.” (2020).
Sursa: http://www.familiaortodoxa.ro
Puteți lectura și Partea I a interviului.
