De ce a fost numit Cuviosul David „Copilul Înaintemergătorului”

De multe ori, uităm că Sfinții au fost și ei copii. Au dus o viață ca a noastră – și, totuși, o viață de Sinaxar. Cuviosul David din Evvia este unul dintre cei care, de mic copil, s-a arătat a fi plăcut Domnului. I s-a spus „Co­pilul Înaintemergătorului” datorită legăturii strânse pe care a avut-o cu Sfântul Ioan Botezătorul, care i s-a arătat de multe ori, în chip minunat, încă din fragedă copilărie, și l-a călă­uzit pe scara desăvârșirii.

Tatăl său era preot și îl lua cu el la sfintele slujbe. De mul­te ori, copilul era văzut stând în fața Sfintelor Icoane. Cel mai mult stă­tea în fața Icoanei Sfântului Ioan Botezătorul, de care se simțea atras în chip deosebit. Înainte de a împlini doi ani, când a fost întrebat ce îi place cel mai mult la Biserică, a răspuns: „Tronul lui Iisus Hristos, ochii Maicii Domnului și aripile Sfântului Ioan Botezătorul”. Aceste cuvinte le-au atras atenția părinților săi, care și-au întărit convingerea că David era un copil ales de Dumnezeu pentru o slujire înaltă.

Cea mai tulburătoare întâmpla­re din copilăria sa a avut loc când avea numai trei ani. Într-o zi de marți, dimineața, Sfântul Ioan Botezătorul i s-a arătat în somn și l-a întrebat: „Vrei să vii în casa mea?” „Unde este casa ta? Eu știu că stai în Biserică, în Icoa­na ta”, a spus micul David. „Am și casă. Urmează-mă și vei vedea”, i-a cerut Sfântul Ioan. Apoi l-a luat de mână și l-a dus în afara satului, unde era o Bisericuță cu hramul său. Când a ajuns în fața Icoanei sale, Sfântul Ioan a intrat în chip minunat în Icoa­nă, iar apoi i-a spus că tatăl său va veni sâmbătă să-l ia.

Familia micului David, negă­sindu-l, s-a îngrijorat. În sâmbăta următoare, părintele a venit cu cre­dincioșii să facă Sfânta Liturghie în Biserica Sfântului Ioan, Înaintemergătorul Domnului, nădăjduind că ocrotitorul Bisericii îi va ajuta să-l regăsească pe David. Mare a fost bucuria preotului, mare a fost bucuria preotesei și a celorlalți oameni când l-au găsit pe copil stând în Biserică, având fața luminată și ochii strălucitori. După această întâmpla­re, David și-a sporit evlavia față de Sfântul Ioan Botezătorul. Mergea în Biserica lui și stătea ore întregi în fața Icoanei Sfântului, vorbind cu el.

Peste ani, a ajuns monah, apoi preot, a ridicat o mănăstire în insula Evvia și a slujit cu râvnă lui Dumnezeu. A strălucit prin virtuțile și înțelepciunea sa și, pentru aceasta, a primit și numele de „David Bătrânul”.

Sursa: http://doxologia.ro