După cum știm, cinstirea Sfintei Cruci a început încă din vremuri apostolice. Sfântul Apostol Pavel scria galatenilor, vorbind despre taina Crucii: „Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine şi eu pentru lume” (Galateni 6, 14). Tot el spune, în alt loc: „Cuvântul Crucii, pentru cei ce pier este nebunie, iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 1, 18).
Spre deosebire de alte sărbători și praznice, Înălţarea Sfintei Cruci este cinstită prin post, în orice zi a săptămânii ar cădea, făcându-se dezlegare doar la untdelemn și vin, conform Anuarului Liturgic și Tipiconal pe anul 2019, apărut la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă.
Postim în această zi deoarece Sfânta Cruce ne amintește tuturor de Patimile Mântuitorului. Nu întâmplător, în această zi, în cadrul Sfintei Liturghii se citește Evanghelia din Vinerea Mare, în care este descrisă durerea de pe Golgota. Prin post și rugăciune, prin trezvie și smerenie, omul este curățit și luminat, ajungând să vadă, în cele din urmă, lumina Sfintei Cruci care este „mai strălucitoare decât soarele” (Troparul Sfintei Cruci, glasul al 8-lea).
Ca și în celelalte zile sau perioade de post, nici în această zi nu trebuie să ne rezumăm doar la consumul alimentelor vegetale, căci știm că postul, în profunzimea lui, înseamnă și rugăciune, și smerenie, și înţelegere, și iubire față de aproapele, așa cum citim în cartea prorocului Isaia:
„Nu ştiţi voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu” (Isaia 58, 6-8).
În „Jurnalul fericirii”, Părintele Nicolae Steinhardt spunea despre Cruce că este un simbol al interferenţei Cerului cu pământul, al spiritului cu materia. Ținând cont de această afirmație, să privim și noi mai mult spre cele cereşti, spre ţinta efortului nostru ascetic, spre „răsplata cea înaltă” de la Hristos, Care a semnat, prin Răstignirea Sa de pe Cruce, actul eliberării noastre.
Cătălin Acasandrei
Sursa: http://doxologia.ro
