Mergi cu cana ta de cafea, în mână… și dintr-o dată cineva trece, te împinge și face cafeaua să se verse peste tot…
– De ce ți s-a vărsat cafeaua?
– Pentru că cineva m-a împins!
Răspuns total greșit.
Ai vărsat cafeaua pentru că asta aveai în cană. Dacă ar fi fost ceai, ai fi vărsat ceai. Nu? Orice ai în cană este ceea ce va fi vărsat.
_______________
Deci, când viața te zguduie (ceea ce sigur se va întâmpla cândva), orice ai în tine, vei vărsa.
Poți trece prin viață pretinzând că a ta cană este plină de virtuți, dar când viața te împinge, vei vărsa ceea ce ai cu adevărat în tine. În cele din urmă adevărul iese la iveală.
Așa că ar trebui să te întrebi pe tine însăți: Ce este în cana mea? Când viața devine dificilă, ce voi vărsa? Bucurie, pace, smerenie, amărăciune, cuvinte dure, furie, răzbunare?
Muncește pentru a-ți umple cana cu recunoștință, generozitate, iubire. Cu ce este plină cana ta cu aceia vei da în jur.
Sursa: Facebook- Preot Teodor Ciurariu.
