Fiecare din noi, orice lucru vede sau face, fie de coase, fie de brodează, pe toate să le valorifice duhovniceşte. Vede flori? A văzut pe Dumnezeu! Vede mistreţi? Da, bre, copile, iarăşi L‑a văzut pe Dumnezeu.
Dar vei spune: „De la mistreţ Îl pot vedea pe Dumnezeu?”. Da, de la mistreţ. Vezi cum l‑a făcut Bunul Dumnezeu? I‑a dat un bot cu care să sape pământul ca să afle rădăcini în el fără să le vadă. Nasul lui este făcut în aşa fel încât să nu se taie atunci când întâlneşte lucruri ascuţite, sticle, spini etc.
Nu numai când vede cineva o floare frumoasă şi bine mirositoare să spună: „Cu câtă înţelepciune a creat‑o Dumnezeu!”, ci şi atunci când vede mistreţul, şi acolo să vadă pe Dumnezeu.
Iar când mă gândesc că Dumnezeu deşi ar fi putut să mă facă mistreţ, m‑a făcut om… Vi se pare lucru ciudat? Ce, Dumnezeu nu ne‑ar fi putut face mistreţi?
Vânătorii rănesc pe mistreţ şi de multe ori nu‑l află. Se duc după aceea sălbăticiunile şi‑l mănâncă pe sărmanul mistreţ de viu. Îngrijire medicală nu are şi se chinuieşte, cu toate că nu L‑a rănit pe Creatorul său. În timp ce omul şi pe Creatorul său L‑a rănit şi Îl răneşte mereu, iar de multe ori este şi nemulţumitor.
De aceea spun să lucraţi corect. Cât de bine le‑a făcut Dumnezeu pe toate!
Extras din Trezire duhovnicească – Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos.
