Stareţa Taxiarhia de la Mănăstirea Maicii Domnului „Grabnic‑Ascultătoarea” din Evia povesteşte: „Tatăl meu, Stelian Skutelas, în anul 1922 a fost luat prizonier de către turci. Atunci mama mea a venit împreună cu cei patru copii în Grecia. Turcii îi puneau pe prizonieri să pângărească cele sfinte ale Credinţei noastre, să calce şi să urineze pe icoane.
Pe toţi cei care nu voiau să facă aceasta îi trimiteau la ghilotină. Dar chiar şi pe cei care pângăreau icoanele îi omorau. De fiecare dată trimiteau câte douăzeci de oameni ca să fie executaţi.
Tatăl meu s‑a primejduit de şapte ori să fie omorât. A ales moartea, în loc să se plece silirilor făcute de turci de a pângări Sfintele Icoane. Ajungea până la ghilotină şi de fiecare dată cineva îi dăruia viaţa. Era un om drept şi credincios. Avea întotdeauna la pieptul său Noul Testament şi o iconiţă a Sfântului Nicolae, pentru care avea o deosebită evlavie.
După trei ani şi jumătate de robie şi de primejdii, cu ajutorul lui Hristos şi al Maicii Domnului, a reuşit să vină în Grecia şi să‑şi găsească familia.
Slavă Ţie, Dumnezeule!”.
