Dependența de jocurile video

Dependenţa de jocurile pe calculator este o patimă care afectează grav libertatea omului. Efectele asupra copiilor şi adulţilor sunt drastice, de la dezorganizarea vieţii curente până la pierderea slujbei, a relaţiilor sociale, sentimentale şi familiale şi, în cazuri extreme, chiar deces. La copii problema se rezolvă prin încurajarea practicării unui sport, a unor jocuri care presupun prezenţa mai multor copii, printr-o disciplină strictă şi prin urmarea unor sfaturi practice.

La adulţi sunt aplicate diverse terapii care presupun găsirea unor preocupări alternative sănătoase, sport şi încurajarea unor relaţii sociale normale. ,,Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului”(Ioan 8.34), învaţă Hristos, ,,Fiecare este robul lucrului de care este biruit”, arată apostolul Petru.(2Pet2.19). Apostolul Pavel spune: ,,Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine.”(1Cor6.12)

Dependența de jocuri – boală

Dependenţa de jocurile pe calculator a fost inclusă în clasificarea bolilor psihiatrice, boala fiind plasată între patologia dată de dependenţe şi tulburarea obsesiv-compulsivă^[1]

Jocurile online care îngăduie oamenilor să joace cu şi unul împotriva altuia pe Internet sunt descrise de cei de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept o serioasă ameninţare la adresa sănătăţii tinerilor europeni.^[2]

Sondajul One-Poll.com arată că există şi un clasament al jocurilor care provoacă cea mai mare dependenţă. Pe primul loc este Call of Duty, urmat de Football Manager, Grand Theft Auto, Fifa si Medal of Honor.^[3]

Simptome

Pentru copil simptomele dependenţei de jocuri sunt izolarea în cameră, ignorarea părinţilor şi prietenilor, ignorarea meselor sau a igienei personale. ^[4] Un altul ar fi acela că micuţul renunţă la o activitate care înainte îi plăcea.^[5]

Unii bărbaţi adulţi şi-au povestit experienţele, recunoscând că dependenţa de jocuri i-a costat prea mult, pierzându-şi locurile de muncă, vieţile de familie şi propria stimă de sine.^[6]

70% din femei sunt nemulţumite de pasiunea partenerilor lor faţă de jocurile pe calculator, conform unui studiu. 5 % din bărbaţi recunosc că patima i-a costat relaţia, arată sondajul One-Poll.com, în cadrul căruia au fost intervievaţi 1500 de bărbaţi. Jumătate dintre femeile care au partenerul ataşat de calculator recunosc că sunt geloase pe acesta.^[7]

Incidența

Reprezentanţii Asociaţiei Americane de Psihiatrie susţin că aproximativ 90 la sută dintre adolescenţi joacă jocuri video, iar 15 la sută dintre aceştia, adică mai mult de 5 milioane de copii, ar putea fi dependenţi.^[8]

Specialiştii americani susţin că aceste comportamente dependente sunt mai des întâlnite în cazul copiilor care încep să joace jocuri video la vârste foarte fragede. Cele care creează cel mai adesea dependenţa sunt cele online, cu mai mulţi jucători, susţin specialiştii.^[9]

Zece la sută dintre cei ce se joacă pe calculator sunt dependenţi de acestea, afirmă Keith Bakker, fondatorul singurei clinici din Europa (la data de 8 noiembrie 2008) pentru tratarea dependenţei de jocuri, aflată la Amsterdam, Olanda, citat de BBC. Clienţii clinicii sunt în majoritate copii şi prezintă simptome similare cu cele ale dependenţei de droguri. O analiză detaliată a cazurilor arată că 90% dintre pacienţi nu au avut nevoie de consiliere specifică, ei putându-şi rezolva problemele cu ajutorul părinţilor şi pedagogilor, adaugă Bakker.^[10]

4 din 10 gameri (jucători pe calculator) admit că se joacă în fiecare noapte din săptămână.

Unul din zece bărbaţi admite că a refuzat să meară la o întâlnire pentru a continua să se joace. În rândul bărbaţilor de până la 25 de ani, procentul este de 20%.^[11]

Un studiu realizat de revista Pediatrics din Marea Britanie arată că între 9-12% din băieţi pot fi consideraţi dependenţi, iar la fetiţe între 3-5%.^[12] –

Este considerat comportament obsesiv acela în care copilul petrece mai mult de 31 de ore pe săptămână jucându-se. Copiii din această categorie sunt mai înclinaţi să dezvolte probleme mentale şi să nu dea randament la şcoală.^[13]

a). Coreea de Sud:

În Coreea de Sud, naţiunea pe care experţii o descriu ca adăpostind cea mai înverşunată cultură a jocurilor din întreaga lume, autorităţile sunt alarmate de ceea ce mulţi numesc epidemia dependenţei de jocurile video.

Guvernul a deschis o linie telefonică specială pentru dependenţii de jocuri şi au fost deschise sute de spitale private şi clinici psihiatrice care tratează această problemă. 2,4% din populaţia întere 9-39 ani suferă de dependenţă, şi alţi 10,2% sunt la limita dependenţei potrivit unei cercetări finanţate de guvern.

Aceasta este definită ca obsesie pentru jocurile video până la punctul deprivării de somn, dezagregarea vieţii zilnice şi pierderea simţului realităţii. Aceste sentimente sunt cuplate cu depresia şi sentimentele renunţării atunci când nu joacă, avertizează specialiştii. În 2005 au fost înregistrate în Coreea de Sud 10 morţi din pricina unor cauze legate de dependenţa de jocuri, în timp ce între 2001 şi 2004 fuseseră înregistrate două morţi. Cele mai multe morţi au fost atribuite unei rupturi în circulaţia sângelui cauzate de poziţia nemişcată pe scaun pentru prea mult timp, o problemă cunoscută ca ,,sindromul clasei economice”, aluzie la modalitatea de a sta în cele mai mici scaune ale avionului în zborurile îndelungate.

Tinerii suferă de un stres acut în momentul când întâmpină presiunile educaţionale despre care se spune că depăşesc cu mult pe cele îndurate de colegii lor de vârstă din alte ţări. Nu este neobişnuit, de pildă, ca studenţii sud-coreeni să fie forţaţi de părinţi să facă meditaţii 4-5 ore zilnic după şcoală. În acelaşi timp, Coreea de Sud încurajează cultura jocurilor. În 2000, în Seul, sud-coreenii au inaugurat the World Cyber Games, un fel de olimpiada a jocurilor care atrage jucători din 67 de ţări. Gamerii profesionişti sud-coreeni pot câştiga peste 100.000 dolari în competiţii naţionale şi internaţionale.

b). Statele Unite ale Americii

Potrivit unei cercetări din 2007, făcută pe 1178 copii şi adolescenţi între 8-18 ani, 8,5% din subiecţi sunt dependenţi patologic sau clinic. 23% din ei spun că se simt dependenţi de jocurile video, 31% din băieţi şi 13% din fete.

44% din tineri declară că au prieteni dependenţi de jocuri. 81%din tinerii americani joacă cel puţin o dată pe lună, cu 94% băieţi. Subiecţii între 8-12 ani joacă 13 ore/săptămână, iar cei între 13-18 ani, 14 ore/săptămână. Băieţii între 8-12 ani joacă joacă în medie 16 ore pe săptămână iar adolescenţii băieţi 18 ore/săpt.

Fetele între 8-12 ani joacă 10 ore pe pe săptămână iar adolescentele joacă 8 ore pe săptămână Cei care petrec mai mult timp jucându-se au rezultate mai slabe la şcoală, se bat mai des şi au o greutate mai mare, toate raportate la medie.^[14][15]

În Statele Unite 40% din americani se joacă diverse jocuri pe calculator, potrivit unui studiu din 2005.^[16]

Profilul jucătorului

Un studiu arată că tinerii care sunt mai predispuși să devină dependenţi de jocurile pe calculator sunt cei care petrec o mulţime de ore în faţa PC-ului, au probleme în a socializa cu alţi copii şi sunt mai impulsivi decât alţii de vârsta lor. Ajunşi dependenţi de jocuri, copiii sunt predispuşi la depresie, anxietate sau au alte fobii sociale. De asemenea, tinerii care trăiesc doar pentru a se juca pe calculator au şi performanţe şcolare mult mai slabe.^[17]

De multe ori, dependentul se ascunde de ochii familiei pentru că există o presiune verbală sau emoţională care îi dă disconfort. Preferă să fie la adăpost de critici şi atunci merge la sala de jocuri”, spune psihoterapeutul Ciumăgeanu.^[18]Deseori pacientul vine la medic când se confruntă cu presiunea familiei sau cu ameninţări cu divorţul, de pildă, dar când se împacă, are loc o recădere, spune psihoterapeutul Ciumăgeanu.^[19] Ca şi în cazul dependenţilor de alcool, atunci când întâlnim o adicţie (dependenţă) de internet, întâi vin să se plângă membrii familiei, care ne cer sfaturi.^[20]

Mecanismul jocurilor

La emisiunea Panorama, premiatul creator de jocuri pe calculator Adrian Hon a admis pentru BBC “În anii ’50 oamenii de ştiinţă au descoperit că şoarecii care au fost învăţaţi să primească hrană lovind un mâner, îl vor apăsa obsesiv, chiar dacă hrana nu vine de fiecare dată, ci la întâmplare. Funcţionează la fel de bine şi la oameni. Dacă le dai acestora un buton să apese şi le dai recompense pentru aceasta la întâmplare, o să-l apese încontinuu”. Diferenţa este că oamenii nu primesc mâncare ca şoarecii, drept recompensă, ci vieţi sau calităţi în plus. Ideea este, spune el, să creezi o dorinţă nestăvilită care să te facă să vrei să joci mai mult.”

El adaugă:”Cred că oamenii nu prea îşi dau seama cât de puternică poate fi mecanica unor jocuri. Una e să zici Ok, mă joc prea mult, şi alta e să te opreşti din jucat, pentru că unele jocuri sunt făcute în aşa fel că nu vrei să le laşi”.^[21]

Decese

1. China

În 2007, Xu Yan, un profesor de 26 de ani, a murit în Jinzhou după ce a jucat jocuri online timp de peste 2 săptămâni într-o vacanţă. ^[22]

Tot în 2007 un bărbat de 30 de ani a murit după ce s-a jucat pe calculator fără întrerupere timp de 3 zile. Sâmbătă după-amiază a leşinat, a fost dus la spital dar medicii nu au avut cum să-l salveze. La aflarea veştii 100 de internauţi au plecat speriaţi din acel internet-cafe.^[23][24]

Xia Yi, un copil de 13 ani, s-a aruncat de pe un bloc cu 24 de etaje din oraşul său natal, lăsând un bilet în care vorbea de dependenţa sa şi de speranţa că se va reîntâlni cu trei amici ciber-jucători în rai. Părinţii săi nu erau menţionaţi în scrisori. ^[25]

În martie 2005, a avut loc o crimă în Shanghai, când Qiu Chengwei l-a înjunghiat pe prietenul său jucător, Zhu Caoyuan, care i-a vândut pe eBay o sabie de dragon pe care o împrumutase din jocul Legend of Mir. Acesta întârzia să-i dea banii (460 lire sterline), aşa că a fost omorât în timp ce dormea.

China, spre deosebire de Coreea de Sud, nu are legi care să acopere furtul itemurilor virtuale. El a fost condamnat la pedeapsa cu moartea cu suspendare, ceea ce înseamnă că el urma să-şi petreacă restul vieţii în închisoare, cu posibilitate de a ieşi după 15 ani pentru bună-purtare.^[26][27]

2. Coreea de Sud

Mai mult de 15 milioane de oameni, adică 30% din populaţie, este înregistrată ca jucând online în Coreea de Sud

În 2005 Seungseob Lee, în vârstă de 28 de ani, a intrat într-un Internet cafe în oraşul Taegu şi s-a jucat Star Craft aproape fără întrerupere timp de 50 ore. Când a văzut că lipseşte de vineri, mama sa i-a rugat pe colegii săi să-l găsească. Când l-au găsit, Lee le-a spus că termină jocul şi se întoarce acasă. A murit câteva minute mai târziu. El a intrat în stop cardiac şi a murit. Cu şase săptămâni în urmă, prietena lui, şi ea o jucătoare împătimită, se despărţise de el şi el fusese concediat de la slujbă pentru întârzieri repetate. Un prieten spunea despre depanatorul de boilere împătimit de jocuri: ,,era dependent de jocuri. Toţi ştiam asta. Nu se putea opri”.^[28][29]

În 2009, Kim Sa-rang, o fetiţă coreeană de trei luni, a murit de malnutriţie după ce ambii săi părinţi petreceau ore întregi la un internet-cafe crescând un copil virtual în jocul online Prius. Ei au fost condamnaţi la 2 ani închisoare pentru omor prin neglijenţă. Sentinţa a fost cu suspendare pentru Kim Yun-jeong, în vârstă de 25 de ani, care aştepta un copil în câteva luni. Partenerul ei, Kim Jae-beom, în vârstă de 41 de ani urma să execute pedeapsa de doi ani.^[30]

3. Vietnam

În 2007 a fost raportat un caz în care poliţia a arestat un băiat de 13 ani acuzat de uciderea şi jefuirea unei femei în vârstă de 81 de ani. El a strangulat-o pe bătrână cu o sfoară şi a îngropat-o în nisipul din faţa casei. Poliţia locală a fost citată spunând că Dinh The Dan a ,,mărturisit că avea nevoie de bani pentru a juca online şi a decis să ucidă şi să jefuiască …”victima. Criminalul a obţinut suma de 6,20 dolari.^[31]

În noiembrie 2006, poliţia vietnameză a arestat un băiat de 15 ani acuzat de extorcare de bani pentru jocurile pe calculator.

Un alt vietnamez, Trinh Dinh Thanh, a fost arestat după ce ar fi cerut 300 de dolari de la un om de afaceri local, ameninţându-l că aruncă acid sulfuric pe faţa fiicei acestuia de 15 ani dacă acesta refuză să plătească.

4. Statele Unite ale Americii

În februarie 2002 o femeie din Loisiana a dat în judecată Nintendo pentru că fiul ei, în vârstă de 30 de ani, a murit în urma unor atacuri pricinuite de jocul Nintendo 64, care l-au făcut să dea cu capul şi cu gura de o masă. Acesta juca timp de 8 ore pe zi, şase zile pe săptămână şi, potrivit mamei sale, nu avusese niciodată atacuri înainte. Nintendo a declarat că nu se consideră a fi vinovat cu ceva.^[32]

În noiembrie 2005, Gregg J. Kleinmark, în vârstă de 24 de ani a pledat ,,vinovat,, pentru două învinuiri de omor involuntar. El şi-a lăsat copiii gemeni, Drew and Bryn, nesupravegheaţi în cada de baie timp de 30 minute pentru a merge la trei camere depărtare pentru a fuma şi a juca ,,Game Boy Advance”. Copiii de zece luni au murit înecaţi. Copleşit de vină, tatăl a încercat să se sinucidă. A fost condamnat la 10 ani închisoare.^[33][34]

O femeie din New Mexico, Rebecca Colleen Christie, a fost găsită vinovată de omor de gradul doi şi de abandonare a copilului şi condamnată la 25 de ani de închisoare, pentru că a permis fiicei ei de 3 ani şi jumătate să moară de malnutriţie şi dehidratare în timp ce ea era ocupată cu chatul şi cu jocul World of Warcraft online. Fostul său soţ şi-a exprimat rezervele în legătură cu capacitatea fostei sale soţii de a îngriji un copil. Fiica lor cea mare se afla în responsabilitatea mamei lui Christie.^[35]

În octombrie 2007, un adolescent de 17 ani din Ohio, Daniel Petric şi-a împuşcat părinţii, ucigându-şi mama, după ce aceştia i-au luat o copie după Halo 3. El a intrat în camera lor şi le-a spus: ,,vreţi să închideţi ochii? Am o surpriză pentru voi””. Judecătorul a spus că adolescentul plănuise crima de săptămâni de zile. El plănuia să facă ca această crimă să pară o sinucidere căci a pus pistolul în mâna tatălui. A fost condamnat la 23 de ani de închisoare pentru crimă cu circumstanţe agravante.^[36][37][38]

În Florida, în 2010, Alexandra Tobias a pledat vinovată la acuzaţia de crimă de gradul doi prin zguduirea copilului până la moarte. Ea a spus investigatorilor că plânsetul băieţelului ei o întrerupsese în timp ce se juca FarmVille, un joc pe Facebook.^[39]

În noiembrie 2010, în Philadelphia de Sud, Kendall Anderson, în vârstă de 16 ani, şi-a ucis mama care-l creştea singură pentru că i-a luat playstation-ul. Fapta a fost comisă după o ceartă care a durat 90 minute şi a fost făcută prin lovirea de 20 ori, cu un ciocan ascuţit, în timp ce aceasta dormea. Tânărul a declarat că s-a plimbat meditând trei ore în legătură cu ce să facă. El a încercat apoi să o incinereze dar nu a reuşit, i-a spart capul cu un scaun, a târât-o în spatele casei şi a ascuns-o.^[40]

5. Canada

În 2008, Brandon Crisp, un puşti de 15 ani din Ontario a fugit de acasă în lunea Zilei Recunoştinţei, după ce părinţii săi i-au luat Xbox 360 la care se juca Call of Duty 4: Modern Warfare din pricina notelor scăzute de la şcoală. Acesta a ameninţat că pleacă iar tatăl său, convins că blufează, chiar l-a ajutat să-şi facă bagajul. Trupul său mort a fost găsit după 3 săptămâni. Autopsia a dezvăluit că moartea s-a datorat unei căderi dintr-un pom.^[41][42]

Remedii

Părinţii sunt sfătuiţi să nu le interzică tinerilor accesul la calculator, ci să-l limiteze, încurajându-i să facă o plimbare în parc sau să înceapă practicarea unui sport.^[43]

Medicii pediatri recomandă reducerea timpului alocat jocurilor pe calculator la două ore, aranjarea împrejurărilor astfel încât copilul să se joace în living şi nu în camera lui pentru a nu-l lăsa să se izoleze, încurajarea spre jocuri în care participă mai mulţi copii pentru a încuraja stimularea socială.^[44]

Keith Bakker, fondatorul primei clinici din Europa pentru tratarea dependenţei de jocuri spune că în cazul copiilor aceştia au ajuns aici din cauza neglijenţei părinţilor sau a izolării faţă de ceilalţi copii. El adaugă că problema este mai degrabă una socială decât psihologică. Pentru dependenţi clinica a derulat programe menite să le dezvolte abilităţile de comunicare şi relaţionare socială. Clinica a tratat sute de tineri dependenţi de jocurile de computer de la inaugurarea clinicii din 2006.^[45]

Există şi medicamente care atenuează impulsul de a face apel la jocuri, dar nu îl sting. Şedinţele de psihoterapie au ca scop creşterea motivaţiei persoanei de a renunţa la jocuri. La început se evaluează cât de motivat este omul pentru schimbare.^[46]

China

În august 2005, dată la care în China existau circa 20 milioane de jucători, guvernul a introdus restricţia de a mai juca online mai mult de 3 ore. Dacă trece de acest interval, personajul jucătorului urma a pierde din calităţile sale, iar după mai mult de 5 ore, apăreau din 15 în 15 minute mesaje de avertizare care spuneau:,,ai intrat în durata de joc nesănătoasă, te rugăm să ieşi din joc pentru a te odihni. Dacă nu vei face asta, sănătatea ta va fi în pericol şi beneficiile pe care le-ai câştigat vor fi reduse la 0”. Jucătorii sunt forţaţi să facă o pauză de 5 ore înainte de a se întoarce la joc.^[47][48]

În ianuarie 2006, restricţiile au fost restrânse la persoanele de sub 18 ani.^[49]Au existat raportări potrivit cărora jucătorii de sub 18 ani au reuşit să fenteze această restricţie.

În iulie 2007 companiile de internet chinezeşti care oferă jocuri au fost nevoite să instaleze un program care le cere utilizatorilor CNP de pe buletin. După trei ore, jucătorii de sub 18 ani sunt îndemnaţi să facă ,,exerciţiile fizice necesare”. Dacă ei continuă să joace software le taie jumătate din punctele avute. Dacă stau mai mult de 5 ore, toate punctele sunt pierdute.^[50]

Note

Bibliografie

Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, pag 1803 ,,Libertate”, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, pag. 254 ,,Libertatea creştină”, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4
Documentar National Geographic http://natgeotv.com/ro/tabu/clipuri/dependenta-de-jocurile-electronice
Documentar BBC, 1990, difuzat pe youtube http://www.youtube.com/watch?v=zCwqIAqSE_k

Sursa: http://ro.orthodoxwiki.org/Dependen%C8%9Ba_de_jocurile_pe_calculator

Hand-Picked Top-Read Stories

Creştinul în faţa alegerilor

Exigenţele Împărăţiei lui Dumnezeu şi întrebarea esenţială pentru om

Evanghelia zilei (Luca 18, 18-27)

Trending Tags