Despre animațiile ortodoxe

Animațiile ortodoxe sunt materiale didactice care prezintă aspecte legate de Dreapta Credință și de viețuirea cuviincioasă prin mijloacele puse la dispoziție de tehnicile de animație. Ele nu au scop liturgic, în sensul că nu înlocuiesc icoana sau fresca. De aceea sunt absurde criticile extremiste care combat animațiile ortodoxe sub pretext că Biserica a hotărât folosirea imaginilor statice. Unii au înaintat atât de mult în extremism încât au afirmat că Biserica a interzis orice artă care presupune mișcarea. Aceștia ar trebui să știe că Ortodoxia nu osândește mișcarea. Mișcarea este o proprietate fundamentală a materiei, rânduită de Dumnezeu: electronii se rotesc în jurul nucleului, substanțele nutritive sunt transportate prin membranele celulare, semnalele electrice circulă prin nervi, inima pompează sângele, plămânii realizează o circulație a aerului, sistemul locomotor realizează diverse mișcări. Muzica psaltică presupune un anumit tip de mișcare. Avem semne urcătoare și coborâtoare. Sunetele însele sunt unde sonore, oscilații propagate în aer.

Icoana este statică, dar a fost realizată prin mișcarea pensulei. Dacă osândim mișcarea și lăudăm rezultatul ei, înseamnă că avem mari probleme cu Logica, sau că avem gândire machiavelică (scopul – Icoana scuză mijloacele – mișcarea).

Biserica nu osândește mișcarea, ci mișcarea necuviincioasă!

Chiar și icoanele și frescele, care sunt imagini statice, redau, de multe ori, mișcarea, prin tehnica picturală disponibilă în acele vremuri. În iconografie se vorbește chiar de ritm!

În prefața cărții profesorului Kordis, „Ritmul în pictura bizantină”, găsim scris că “pentru pictorii bisericești bizantini, icoana nu este o imagine statică, suficientă sieși, autonomă, ci este o realitate care devine, se întregește în relație reală cu privitorul”.

Apreciez textul postat de Asociația Educație prin Animație:

“Dacă ei au încercat să ne scoată educaţia religioasă din şcoală, haideţi să încercăm şă aducem educaţia religioasă în casă, prin filme de desene animate după Vieţile Sfinţilor!

Consider Vieţile Sfinţilor, o comoară de mare preţ, dar ca şi celelalte comori ale noastre, nu este exploatată şi pusă în valoare…

Pentru a ne cunoaşte mai bine istoria, tradiţiile, credinţa, cred că ar fi util să avem filme de desene animate după Viaţa lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân, Constantin Brâncoveanu… Astfel de animaţii dacă ar fi făcute cum trebuie, şi nu doar pentru români, ci pentru toată lumea, cred că ne-ar aduce respectul şi locul pe care-l merităm în istorie! Astfel de animaţii ar putea reprezenta o alternativă pozitivă la animaţiile dubioase din ziua de azi…

Dacă s-ar demara un astfel de proiect de către Biserica Ortodoxă Română, s-ar putea ajunge ca în 20 de ani, la ora de religie, copiii să poată urmări filmul de desene animate, după viaţa sfântului din ziua respectivă…

– Ce spuneţi?

– Aşteptăm să ne fie încălcate din nou drepturile pentru a ne mobiliza sau ne putem uni și de bună voie, în o iniţiativă prin care să propunem Bisericii Ortodoxe Române să înfiinţeze un studiou de animaţie după Vieţile Sfinţilor?”

Ioan Vlăducă

Bibliografie:

Georgios Kordis, Ritmul în pictura bizantină, Ed. Bizantină, 2008

Catéchisme – Métropole Grec-Orthodoxe de France

(https://www.youtube.com/channel/UCBiwJasyQ6wXcbN6jbdzD9A)

https://www.facebook.com/pg/educatie.prin.animatie.ong/posts/

http://hristosimpartasitcopiilor.blogspot.com/2012/06/desene-animate-ortodoxe-clopotelul.html

https://ortodox.md/tag/desene-animate-ortodoxe/https://www.parohia-duesseldorf.net/index.php/media2/desene-animate

Previous Post

De nouă luni

Next Post

Evanghelia zilei (Luca 21, 28-33)

Related Posts
Total
0
Share