Asceză şi cult
Caracteristica specifică a Ortodoxiei este asceza şi comuniunea cultului.
Devreme la biserică
Să mergeţi devreme la biserică. Utrenia o facem pentru credincioşi, nu pentru străini.
Participare la slujbă prin reprezentant
Odată i-a spus o creştină:
– Părinte Epifanie, eu nu merg la biserică atunci când merge soţul meu.
– Aa! Atunci să nu mănânci când mănâncă el, şi să nu dormi, când doarme el! Sunt corecte lucrurile acestea? Fiecare merge la biserică pentru sine, nu pentru altul.
Despre Dumnezeiasca împărtăşanie
Dumnezeiasca împărtăşanie este prin excelenţă Taina Credinţei. La Botez avem apă, desigur sfinţită, dar apă. La Sfântul Maslu avem untdelemn, desigur sfinţit, dar untdelemn. La Dumnezeiasca împărtăşanie vedem pâine, gustăm pâine, dar nu este pâine. Este Trup. Vedem vin, gustăm vin, dar nu este vin. Este Sânge. Este, prin excelenţă, Taină a Credinţei, deoarece trezeşte simţurile noastre cele duhovniceşti.
Dumnezeiasca Împărtăşanie este medicament, iar nu premiu.
Nedreptăţi în biserică
– De ce chiar şi înăuntrul Bisericii se fac nereguli şi nedreptăţi şi nu găsim desăvârşirea nici la oamenii cei mai afierosiţi lui Dumnezeu?
– Ca să nu ne punem nădejdea în oameni şi în lucruri pământeşti, ci să ne întoarcem gândul mereu spre Dumnezeu şi spre Cer, unde este patria noastră pentru totdeauna.
„Cu adevărat e mâncare… şi băutură”
Protestanţii susţin că în Taina Dumnezeieştii Euharistii nu avem Trupul şi Sângele Domnului nostru, ci e vorba de o simplă amintire a Jertfei Sale.
Stareţul a răspuns la asta:
Precum ştim, Trupul Domnului de pe Cruce nu numai că nu s-a împărţit în părticele mici, dar nici oasele Lui nu I s-au zdrobit. Aşadar cum spune Domnul potrivit tradiţiei Tainei Dumnezeieştii Euharistii: „Luaţi mâncaţi, acesta este Trupul Meu care pentru voi se frânge”? Dacă ar fi fost vorba de o simplă amintire, n-ar fi spus: care pentru voi se frânge, adică «se împarte în mici părticele», deoarece aşa ceva nu s-a întâmplat la Răstignire, ca să-şi aducă aminte de faptul acesta.
„Hirotonia” femeilor
Odată, fiii lui duhovniceşti s-au neliniştit de veştile că în Marea Britanie anglicanii au început să „hirotonească” femeile. Şi l-au întrebat ce, oare, s-ar putea întâmpla în Biserica Ortodoxă dacă ar veni cândva şi la noi astfel de idei.
Stareţul, cu umorul lui cunoscut ce-l caracteriza adeseori, a răspuns:
– De ce vă neliniştiţi, fiilor? Femeile evlavioase, care, într-adevăr, ar vrea să ridice „călugăria” pe umerii lor, ţin cu credinţă tradiţiile Ortodoxiei. în timp ce „feministele” Greciei când aud de „Biserică” fug pline de panică. Nu vă neliniştiţi, aşadar. Ortodoxia nu se primejduieşte că s-ar „hirotoni” vreo femeie. Nici neevlavioasă, şi cu atât mai mult evlavioasă.
Fragmente din cartea Crâmpeie de viață – Arhim. Epifanie Teodoropulos, Editura Evanghelismos.
