Despre catolici

Prea fericite…

Cineva provenind din Ungaria şi molipsit cu molima catolicilor, a venit la biserica noastră cerând cu râvnă să fie botezat în Biserica Ortodoxă a lui Hristos…

(Epistolă către Sfântul Grigorie)

Mărturisim despre catolici că sunt papistaşi eretici, şi în primul rând sunt nebotezaţi, după cum afirmă Sfântul Vasile cel Mare şi cei mai de dinaintea lui, Ciprian şi Firmilian. Căci s-au des­părţit de Biserica Ortodoxă şi în cuvântul lor nu se află harul Sfântului Duh, prin care preoţii orto­docşi săvârşesc Tainele.

Sfântul Nicodim Aghioritul 

Cei care se ocupă cu lupta pentru unire, ori se amăgesc, ori sunt mânaţi de cine ştie ce pricini. Acest lucru este inacceptabil. Toate s-au petrecut o dată cu trecerea timpului şi în, problema unirii, cuvântul politic a avut întâietate faţă de cel reli­gios.

Când vom auzi că diavolul se va uni cu cetele îngereşti, atunci vom crede că cei de altă credinţă vor să se unească sincer cu noi… Dacă-şi vor da seama de rătăcirea lor, sunt datori să se întoarcă de unde au plecat, fără nicio condiţie.

Este amuzant să ceri să se facă sinoade pen­tru unire… Biserica Răsăriteană are deschise colimvitrele cu apă sfinţită. Cel ce vine spre ea de bunăvoie, nu va fi dat afară. Biserica Răsăriteană nu poate să schimbe nicio virgulă din ceea ce au instituit Sfinţii Părinţi.

Botezul latinilor este mincinos şi nu este pri­mit, fiindcă ei sunt eretici… Latinii sunt nebote­zaţi, fiindcă nu se săvârşesc cele trei afundări ce­lui botezat.

Luptăm pentru credinţa Părinţilor noştri

Ce să discutăm cu papistaşii? Dacă este în re­gulă adăugirea lor la Simbolul Credinţei, pe care noi îl ţinem neschimbat cu harul lui Hristos, …sau nebunia lor despre infailibilitatea papei, care nici nu încape în mintea omului simplu? Monahii simpli aghioriţi cred că astfel de dialoguri sunt în­găduite la facultate, pentru discuţii istorice şi aca­demice. Credem nezdruncinat că discuţii despre credinţa noastră sunt inacceptabile. Rămânem cre­dincioşi celor şapte Sinoade Ecumenice şi hotărâ­rilor inspirate de Dumnezeu ale Sfinţilor Părinţi. Avem mărturisirea Ortodoxiei şi îi primim cu pri­etenie pe cei de altă credinţă care acceptă mărturi­sirea şi dogmele noastre. De asemenea ne rugăm „pentru unirea tuturor…”

Să rămână credincioşi celor spuse de cele şapte Sinoade Ecumenice, să îndepărteze inova­ţiile lor neîntemeiate şi atunci nu mai e nevoie de niciun dialog. Ne vom uni automat dogmatic şi li­turgic şi într-un glas şi într-o inimă vom slăvi nu­mele Preasfântului nostru Dumnezeu, aşa cum se cuvine să facă fraţii creştini. Nu suntem cuprinşi de ură faţă de alte religii, după cum vor să ne caracterizeze superficialii susţinători ai unirii. Ne luptăm pentru credinţa Părinţilor noştri şi avem datoria duhovnicească să le aducem la cunoştin­ţă creştinilor ortodocşi cele de mai sus, pentru a-i apăra de cursa satanică a uniţilor.

(Arhim. Gavriil Dionisiatul)

Să rămânem statornici

Niciodată Biserica Apuseană n-a vrut cu ade­vărat unire întru Hristos cu cea Răsăriteană, iar dacă s-a prefăcut că întinde o mână spre asta, a făcut-o doar din dorinţa de înrobire a Ortodoxiei.

Dacă cineva spune că astăzi s-au schimbat lucrurile şi vremurile, vom răspunde că poate s-au schimbat, dar de-a lungul timpului această mentalitate a stăpânit la Roma, această lăcomie de a înghiţi.

Timpul a arătat mulţimea atacurilor văzute şi nevăzute, din faţă şi din lături, pe care Apusul le-a dat asupra Bisericii şi a mult-pătimitorului nostru popor, şi toate relele care ne-au venit din Apus.

De curând s-a întâmplat în Răsărit stingerea celor şapte făclii creştine ale Apocalipsei de către necredincioşi, în aplauzele entuziaste ale lumii catolice. Tăcerea vinovată a Apusului „creştin”, în frunte cu tronul papal a fost grăitoare, atunci când a fost vandalizată marea cetate.

Şaizeci de biserici au fost jefuite şi pustiite de vrăjmaşii creştinismului şi Apusul cel… prietenos n-a mişcat nici măcar un deget pentru a împiedica o astfel de fărădelege.

Ortodocşii răsăriteni să rămână statornici şi neclintiţi în cele învăţate şi predate de strămoşii lor şi să stea departe de discuţiile cu catolicii, căci ele sunt nefolositoare şi zadarnice, cum spune Apostolul.

Cei ce se grăbesc spre unire aleargă în zadar

Cei ce se grăbesc spre unire aleargă în zadar. De vreme ce Biserica Apuseană pune condiţia, pentru a se uni cu cea Răsăriteană, ca aceasta din urmă să recunoască rangurile absurde şi antievanghelice ale papei şi acceptarea inovaţiilor papale, lucrările şi acţiunile pentru unirea Bisericilor vor rămâne simple dorinţe irealizabile.

Arhim. Gavriil Dionisiatul