Despre examene. Răspunsuri la întrebări ale părinților

Întrebare: Fata mea este în clasa a XII-a și a fost crescută în Dreapta Credință. Ce să-i răspund când îmi spune că Dumnezeu nu o ajută, că degeaba se spovedește și se împărtășește fiindcă tot nu are rezultate școlare atât de bune ca unele colege care nu merg la Biserică?

Răspuns: E important să înțelegem de unde are ea această idee. Probabil că cineva i-a spus să se spovedească și să se împărtășească pentru a primi ajutorul lui Dumnezeu și a avea rezultate bune la școală, așa cum știu că se mai întâmplă… Vă rog să vă puneți în locul ei! Vi s-a spus că dacă aveți o bună rânduială bisericească veți reuși și la școală, la examene, veți intra la facultate… dar vedeți că asta nu se
întâmplă. Ce gândiți în această situație? E un mare risc de pierdere a credinței!

De aceea trebuie să avem mare grijă să le spunem adolescenților totdeauna adevărul, nu părerile noastre sau ale altora! Domnul nostru Iisus Hristos nu a spus să căutăm mai întâi Împărăția Cerurilor, iar diplomele școlare și universitare se vor adăuga nouă! E foarte riscant să parafrazăm cuvintele lui Hristos! Ce a spus El într-un context nu putem extinde, după mintea noastră, la alte contexte. Știți care este definiția ereziei, după învățătura Sfântului Ierarh Ignatie Briancianinov? Erezia este părerea noastră introdusă în Învățătura de Credință. În limba greacă, chiar asta înseamnă erezie: părere.

Vă rog să vă gândiți la Sfântul Ierarh Luca al Crimeei! Era un om al rugăciunii și un Mărturisitor al Ortodoxiei. Dar, în același timp, studia asiduu Medicina. Tratatul său despre infecțiile chirurgicale este valabil și astăzi și este o mărturie a pregătirii sale științifice. Nu îi vindeca pe bolnavi doar prin rugăciune, ci prin operații complexe realizate, într-adevăr, pe temelia rugăciunii și a nădejdii în Dumnezeu.

E adevărat că primirea Sfintei Împărtășanii luminează mintea, iar o minte luminată de har lucrează bine și în domeniul tehnico-științific. Știm asta și de la Cuviosul Paisie Aghioritul. Dar asta nu ne scutește de efortul lecturii, al cercetării, al experimentării științifice!

Trebuie să le explicăm adolescenților că ne rugăm, ne spovedim și ne împărtășim din dragoste pentru Hristos, nu pentru un câștig imediat! Când iubești o persoană și vrei să te întâlnești cu ea, nu te gândești ce profit vei avea din întâlnire…

Un alt aspect: Cele pe care le primim în Biserică sunt daruri supranaturale, adică mai presus de fire. Iar mintea și științele sunt daruri naturale, după învățătura Sfântului Ierarh Grigorie Palamas. Prin urmare, pe cele naturale le pot primi și păgânii. Socrate, Platon, Aristotel, Arhimede, Pitagora, Euclid, erau intelectuali de valoare, deși erau păgâni. Am avut ocazia să citesc în original o parte dintre lucrările lor și mi-am dat seama că nivelul meu intelectual se situează mult sub nivelul lor… Dar acesta nu este un motiv de sminteală! Dumnezeu împarte darurile după Înțelepciunea Sa! Eu trebuie să am grijă să înmulțesc talanții pe care i-am primit, nu să fiu invidios că alții au primit mai mult! Să nu uităm cât de mult studiau savanții în antichitate și evul mediu! Nu aveau vacanțe și concedii ca noi. Nu învățau în salturi și pe grabă, doar pentru examene. Studiul era viața lor! Așa că nu avem motiv să ne mirăm că au acumulat cunoștințe vaste și au ajuns, prin antrenament, la o gândire profundă.

Iată, păstrăm Dreapta Credință, mergem la Biserică, dar nu putem compune lucrări muzicale ca Johann Sebastian Bach, care nu era ortodox… Însă toată viața lui a fost o osteneală continuă, a scris partituri la lumina lumânării până și-a pierdut vederea, iar noi azi trăim în comoditate, beneficiem de tehnologie și ne bucurăm de vacanțe și concedii. Și ne dorim să nu se mai termine vacanța…

La fel, Leonardo da Vinci era adept al studiului continuu. El spunea că, așa cum fierul ruginește prin neutilizare, iar apa care stă se strică, tot așa suferă intelectul nostru dacă nu este folosit!

Prin urmare, nu este un lucru înțelept a ne compara intelectual cu alții, pentru că nu știm ce daruri naturale au primit de la Dumnezeu, nici nu cunoaștem efortul lor pe linia studiului și nici în ce mediu familial și cultural au fost formați.

Întrebare: Cum să interpretez rezultatul slab la Matematică obținut de fiica mea la Capacitate? Ce relevanță are acest examen?

Răspuns: În general, notele la Matematică sunt mai mici, Matematica fiind cea mai abstractă disciplină de învățământ. Efectiv, mulți elevi sunt speriați de Matematică, iar situația aceasta are și un nume științific: anxietate matematică! Anxietatea matematică se corelează cu metodele clasice, rigide de predare. Predarea modernă, cu ajutorul softurilor matematice, facilitează înțelegerea și scade anxietatea. Din păcate, metodele moderne sunt foarte puțin folosite…

În 2021, 60% din elevi au luat note sub 7 la Matematică, la Evaluarea Națională. Iar 32,61% au luat note între 1 și 4,99.

Nota la clasă, la un test sau la un examen depinde de foarte mulți factori: înzestrarea naturală a elevului pentru domeniul respectiv, motivația pentru studiu, timpul avut la dispoziție pentru pregătire, numărul de ore de pregătire cu profesorul, starea psihosomatică, talentul și pregătirea profesorului, calitatea metodelor didactice folosite, antrenamentul cu subiecte din anii precedenți, atmosfera din școală, din familie și societate.

Așa cum spunea academicianul Solomon Marcus, sistemul de învățământ din România nu îi pregătește pe adolescenți pentru viața reală. Despre programa școlară de Matematică, domnia sa spunea că este balast și zgură! Din experiența de profesor știu că adolescenții percep corect inutilitatea unor tipuri de exerciții și probleme și pierd motivația pentru studiu. “Vom folosi vreodată așa ceva în viață?” – este întrebarea lor obișnuită. Însă, în același timp, intră pe youtube și caută lecții video de Informatică sau Grafică Digitală, deoarece știu că așa ceva se cere în prezent. Pe un astfel de elev nu îl putem considera leneș sau neinteresat de științe!

Pe scurt, având în vedere situația învățământului din țară, nota mică la Matematică nu înseamnă că nu vei fi un bun profesionist în Informatică, Inginerie, Artă Digitală. Și invers, o notă mare la Matematică nu garantează că vei fi un bun profesionist în aceste domenii. Există o prăpastie între ceea ce se învață la școală și ceea ce se cere în mediul profesional actual.

Aici este rolul școlilor particulare (inclusiv ortodoxe), care au mai multă libertate decizională. Ele pot adăuga în orar, precum și în cadrul școlii de vară, acele discipline sau capitole care corespund cerințelor profesionale din lumea contemporană: Informatică (dar nu C++, ci programare web), Grafică Digitală, Editare de text, Editare Video și Audio, Animație 2D și Modelare 3D. Toate aceste pot primi un conținut ortodox și se pot utiliza spre slava lui Dumnezeu și spre folosul omenirii!

Evident, școlile ortodoxe nu trebuie să se limiteze la pregătirea pentru promovarea examenelor. Acesta este standardul inferior. Urmează, în ordine crescătoare: pregătirea pentru concursuri școlare folositoare, pregătirea pentru admiterea la facultate, pregătirea pentru admiterea la cele mai bune universități din lume, pregătirea pentru a deveni oameni de știință autentici, pregătirea pentru formarea unei elite intelectuale pe temelia sigură a Ortodoxiei. Când spun elită intelectuală, mă refer la o îmbinare armonioasă a Învățăturii Ortodoxe cu cele mai valoroase idei științifice, pentru a face față provocărilor contemporane și pentru a împlini cuvântul Cuviosului Părinte Iustin Pârvu: “Intelectualii trebuie să se afle în fruntea poporului, să-l călăuzească și să îl atenționeze asupra pericolelor”.

Ioan Vlăducă

Bibliografie:
Denes Agay, The Joy of Classics, Yorktown Music Press.

Marius-Cristian Boroș, Aria sacră în creația vocal-simfonică a lui Johann Sebastian Bach, Teză de doctorat, coordonator științific Prof. univ. dr. habil. Leonard Dumitriu, Iași, 2019.

Euclid, The Thirteen Books of the Elements, Cambridge, 1968.

Alana E. Foley, Julianne B. Herts, Francesca Borgonovi, Sonia Guerriero, Susan C. Levine, and Sian L. Beilock, The Math Anxiety-Performance Link: A Global Phenomenon, Current Directions in Psychological Science 2017, Vol. 26(1) 52–58.

Charles Gibbs-Smith, The Inventions of Leonardo da Vinci, Charles Schribner’s Sons, New York, 1978.

Iossi, L. (2007). Strategies for reducing math anxiety in post-secondary students.

In S. M. Nielsen & M. S. Plakhotnik (Eds.), Proceedings of the Sixth Annual College of Education Research Conference: Urban and International Education Section (pp.30-35).Miami:FloridaInternationalUniversity.

http://coeweb.fiu.edu/research_conference/

Kinga Morsanyi, Chiara Busdraghi,  Caterina Primi, Mathematical anxiety is linked to reduced cognitive reflection: a potential road from discomfort in the mathematics classroom to susceptibility to biases, Behavioral and Brain functions 10, 31 (2014).

Plato, The last days of Socrates, Penguin Books, 1993.

Plato, The Republic, Cambridge University Press, 2003.

The Rhetoric, Poetic and Nicomachean Ethics of Aristotle, London, 1818.

The Works of Archimedes, Cambridge University Press.

Academicianul Solomon Marcus despre sistemul de învățământ românesc:

https://alert24.ro/2021/07/04/note-mici-la-evaluarea-nationala-cat-este-vina-profesorilor-si-cat-a-elevilor/

Total
62
Shares
Previous Post

„Să postim un post primit şi bineplăcut lui Dumnezeu”

Next Post

Chemarea „Sfintele, Sfinților” și cântarea „Unul Sfânt” de la Liturghie

Related Posts