Dicţionar liturgic: Odovanie

Odovanie se numeşte sfârşitul, dezlegarea sau încheierea sărbătoririi unui praznic împărătesc. Începând de prin secolul al IV-lea, Biserica a stabilit obiceiul ca praznicele împărăteşti şi chiar ale unor Sfinţi să fie sărbătorite într-un chip mai deosebit. De aceea, pentru pregătirea sufletească a credincioşilor, aceste sărbători sunt precedate de un timp de pregătire, de anticipare, numit pre-serbare sau înainte-prăznuire, iar după ziua stabilită a sărbătorii să fie şi o perioadă de continuare sau prelungire a serbării, numită după-serbare sau după-prăznuire.

Ziua cea dintâi a înainte-serbării este începutul sărbătoririi, iar ultima zi a după-serbării se numeşte, cu un termen slavon, odovania (otdania), adică sfârşitul, dezlegarea sau încheierea sărbătorii. În toată perioada pre-serbării şi a după-serbării, pe lângă slujba Sfinţilor pomeniţi în zilele respective, se adaugă şi cântări, rugăciuni şi lecturi în legătură cu praznicul respectiv.

În ziua odovaniei praznicului, slujba se săvârşeşte aproape la fel ca în prima zi a praznicului. Durata pre-serbării şi a după-serbării praznicelor împărăteşti variază după importanţa şi poziţia pe care o au în cadrul anului bisericesc (aşa cum ne arată Mineiele, Triodul şi Penticostarul).

Sărbătoarea Sfintelor Paşti are cea mai mare perioadă de prăznuire prelungită – 38 de zile, şi ţine din Duminica Învierii până miercuri, înainte de Înălţarea Domnului.

Dragoş-Mihail Olteanu

Sursa: http://ziarullumina.ro

Total
55
Shares
Previous Post

Evanghelia zilei (Marcu 8, 27–31)

Next Post

Viețile Sfinților – aprilie, ziua 9

Related Posts