Elementele de bază ale Dogmaticii Ortodoxe

Mitropolitul Ieremia al Gortinei

  1. Predicile noastre, iubiți creștini, se referă la Dogmele Credinței noastre ortodoxe. Aceste Dogme, despre care v-am vorbit în general în anterioara mea predică, sunt liniile corecte, să spunem așa, potrivit cărora trebuie să mergem, ca să-L trăim pe Dumnezeul nostru și să izbutim mântuirea noastră. Prin Dogme este exprimată întreaga învățătură a Credinței noastre ortodoxe, care se numește învățătură dogmatică.

Din început am voit să vă spun, fraților, câteva principii generale, care constituie elementele de bază ale învățăturii dogmatice ortodoxe. Primul element de bază este acela despre care am spus în anterioara noastră predică, că în Biserica noastră Ortodoxă nu creăm dogme noi, adevăruri noi. Aceasta o fac papistașii, al căror sistem, ca și cum ar fi o mașină, produce mereu dogme noi, cum ar fi dogma primatului papei. Noi, în Ortodoxie, ținem credința tradițională a Bisericii, fără să adăugăm, nici să scoatem ceva din ea. De aceea, drept prim element de bază, vom spune cuvântul Sfântului Ioan Damaschin, pe care-l scrie la începutul Dogmaticii sale: „Nu voi spune nimic al meu”. Iar în continuare adaugă că va spune: „Cele spuse de dumnezeieștii și înțelepții bărbați (Sfinții Părinți)”.

  1. Un alt element de bază despre care vreau să spun, fraților, este că învățătura dogmatică ortodoxă, vorbind despre Dumnezeu, face distincție între esență și energie în Dumnezeu. Dogma aceasta este foarte importantă și în aceasta ne deosebim de papistași, care nu fac această distincție în Dumnezeu. Ei Îl acceptă pe Dumnezeu numai ca esență. Dar esența lui Dumnezeu este neajunsă și nevăzută. Atunci cum ne-a spus Hristos că cei curați cu inima Îl vor vedea pe Dumnezeu(vezi Mt. 5, 8)? Îl vor vedea prin energiile Sale dumnezeiești. Dacă Dumnezeu este numai esență, așa cum acceptă catolicii, atunci cum a fost creată lumea? Din esența lui Dumnezeu? Atunci toate cele din jurul nostru, pietrele și iarba sunt Dumnezeu, dacă ar fi fost făcute din esența Lui. Astfel ajungem la panteism, care este „cel mai necuviincios decât toate”, așa cum spunea Sfântul Grigorie Palama. Sfântul Cosma Etolianul, vorbind despre Dumnezeu, aducea imaginea soarelui.

Este foarte frumoasă această imagine. Cu fierbințeala soarelui, cu lava, cu esența lui, să spunem, nu putem veni niciodată în contact, căci ne vom arde. Dar deși nu putem avea împărtășire cu lava soarelui, avem însă împărtășire cu energiile lui, cu lumina și cu căldura lui. Așa și noi ne împărtășim cu Dumnezeu prin dumnezeieștile Sale energii. Dumnezeu a creat lumea și o chivernisește prin dumnezeieștile Sale energii și tot prin energiile Sale ne sfințim și ne mântuim. Sfântul Vasilie cel Mare, Părinte al sec. IV, spunea: „Noi spunem că-L cunoaștem pe Dumnezeu din energiile Sale, însă de esența Sa a se apropia nu ne este îngăduit. Căci energiile Lui coboară spre noi, în timp ce esența Sa rămâne inaccesibilă”.

  1. Și un al treilea lucru vreau să va spun în predica mea de astăzi, frații mei creștini, ca și condiție de bază în Teologia noastră ortodoxă. Este vorba despre faptul că trebuie să facem distincție între creat și necreat, între Cel ce este și Cel ce nu este. Dumnezeu este necreat, în timp ce toate celelalte, lumea care ne înconjură, noi oamenii și chiar Îngerii, toate sunt create. Adevărata Ființă, Existență, este numai Dumnezeu. Iar noi toți, oamenii și Îngerii, am devenit ființe, adică am venit la existență prin Ființa lui Dumnezeu. Tot ceea ce se referă la Dumnezeu este necreat. De aceea, atunci când vorbim despre energiile lui Dumnezeu, prin care El comunică cu noi, precum am spus mai înainte, trebuie să spunem și că aceste energii sunt necreate. Adică să spunem, „prin dumnezeieștile energii necreate”. Spun aceasta, pentru că tot papistașii, în timp ce mai înainte nu acceptau energiile lui Dumnezeu, și propovăduiau pe „Dumnezeu inactiv”, însă prin polemica luminoasă împotriva lor a Sfântului Grigorie Palama, au fost nevoiți în cele din urmă să accepte că Dumnezeu are energii, dar le-au numit „create”. Energii create, iar nu necreate. Aceasta constituie dogma greșită a catolicilor. Fiindcă, dacă energiile lui Dumnezeu, prin care Dumnezeu ne mântuiește, sunt create, atunci cum ne mântuim? Cum ne îndumnezeim? Creatul nu poate mântui, nici îndumnezei. Creatul are el însuși nevoie de mântuire și îndumnezeire. Amintim aici pe Sfântul Grigorie Teologul, care, pentru a-i combate pe pnevmatomahi (luptători împotriva Duhului Sfânt), ce spuneau ca Duhul Sfânt nu este Dumnezeu, ci este creație, le-a spus aceste cuvinte îndrăznețe: „Dacă Sfântul Duh nu este Dumnezeu, ci este zidire, atunci… să se îndumnezeiască mai întâi El Însuși și apoi pe om, care sunt și eu zidire, ca și Acela!”. Noi însă ne îndumnezeim prin energiile dumnezeiești, care sunt necreate, iar nu create.

Avem însă și alte învățături de bază ale Dogmaticii Ortodoxe, ca niște chei ale ei, pe care trebuie să le cunoaștem. Despre ele vom vorbi, cu ajutorul lui Dumnezeu, în următoarea noastră predică.

Cu multe binecuvântări,

† IEREMIA, mitropolitul Gortinei și Megalopolei

Total
1
Shares
Previous Post

Iacov în Mesopotamia

Next Post

Sărbătorile. Duminica Floriilor

Related Posts