Tatăl și Fiul
„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Tatăl Meu până acum lucrează; și Eu lucrez. Deci pentru aceasta căutau și mai mult iudeii să-L omoare, nu numai pentru că dezlega sâmbăta, ci și pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său, făcându-Se pe Sine deopotrivă cu Dumnezeu. A răspuns, deci, Iisus și le-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă: Fiul nu poate să facă nimic de la Sine dacă nu va vedea pe Tatăl făcând; căci cele pe care le face Acela, pe acestea le face și Fiul întocmai. Pentru că Tatăl iubește pe Fiul și-I arată toate câte face El și lucruri mai mari decât acestea va arăta Lui, ca voi să vă mirați. Căci, precum Tatăl înviază pe cei morți și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață cărora voiește. Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului, ca toți să cinstească pe Fiul precum cinstesc pe Tatăl. Cel ce nu cinstește pe Fiul nu cinstește nici pe Tatăl Care L-a trimis. Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu și crede în Cel Care M-a trimis pe Mine are viață veșnică și la judecată nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viață.”
Binefacerile lui Dumnezeu asupra noastră
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXI, I, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 706
„… vorbind mai întâi de binefacerile făcute nouă de Dumnezeu.
– Care sunt aceste binefaceri?
– Ne-a creat din nimic; a făcut pentru noi toate cele pe care le vedem: cerul, marea, pământul, aerul, pe toate cele din ele: animalele, plantele, semințele. Trebuie să vorbesc pe scurt, din pricina noianului nemărginit de opere făcute de Dumnezeu. Dintre toate ființele de pe pământ, numai nouă oamenilor ne-a dat un astfel de suflet. Pentru om a sădit Raiul, i-a dat un ajutor, l-a pus stăpân peste toate ființele necuvântătoare, cu slavă și cu cinste l-a încununat. După acestea, cu toate că a fost nerecunoscător față de Binefăcătorul său, a fost totuși învrednicit de daruri și mai mari.
Nu te uita numai la aceea că l-a scos afară din Rai, ci uită-te și la câștigul pe care l-a avut din izgonirea din Rai. După ce l-a izgonit din Rai, după ce i-a dat acele nenumărate bunătăți și după ce i-a făcut felurite binefaceri, a trimis și pe Fiul Său la cei cărora le-a făcut bine și totuși îl urăsc: ne-a deschis cerul, ne-a deschis largi porțile Raiului și ne-a făcut fii pe noi cei nerecunoscători, pe noi dușmanii Lui. De aceea bun prilej este și acum să zicem: O, adâncul bogăției și al înțelepciunii și al științei lui Dumnezeu! (Romani 11, 33) Ne-a dat și botezul iertării păcatelor, izbăvirea de pedeapsă, moștenirea Împărăției Cerurilor; a făgăduit mii de bunătăți celor care fac binele; ne-a întins mâna, a revărsat Duhul Sfânt în inimile noastre.”
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia LIV, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1989), vol. 22, p. 211
„Dumnezeu e darnic când dăruiește și (…) depășește în daruri gândurile noastre.”
Sursa: http://ziarullumina.ro.
