În vremea aceea a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie cu numele Marta L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvintele Lui. Iar Marta se silea cu multă slujire şi, apropiindu-se, a zis: Doamne, oare nu socoteşti că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i, deci, să-mi ajute. Și răspunzând, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te îngrijești şi pentru multe te silești, dar un singur lucru trebuie; iar Maria partea cea bună şi-a ales, care nu se va lua de la ea. Și, când zicea El acestea, o femeie din mulțime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este pântecele care Te-a purtat şi fericit este pieptul la care ai supt! Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt și cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi îl păzesc pe el.
„Maica noastră”
Arhim. Emilianos Simonopetritul, Cuvântări mistagogice la sărbători, Ed. Sf. Nectarie, Arad, 2016, pp. 154-155
„Maica Domnului pune în lucrare rugăciunea de zi și de noapte a Sfântului Munte, lucrează la taina izbăvirii, descoperă întruparea Cuvântului înlăuntrul nostru și ne inițiază în tainele cerului și ale pământului. Prin Maica Domnului noi, păcătoșii, neputincioșii, pătimașii, ne desfătăm de darurile dumnezeiești, pentru că ea este stâlpul însuflețit al rugăciunii întregii Biserici. Maica Domnului îi slobozește chiar și pe cei din iad, îl îndumnezeiește pe om și atrage întreaga zidire să se închine lui Dumnezeu”.
Arhim. Emilianos Simonopetritul, Cuvântări mistagogice la sărbători, Ed. Sf. Nectarie, Arad, 2016, p. 271
Maica Domnului, Maica noastră, este cea mai iubită persoană pentru toți aghioriții, aș spune chiar pentru toți monahii. Fără ea nu este cu putință ca monahul să facă un pas înainte în viața duhovnicească; nu poate să șoptească rugăciunea „Doamne, Iisuse Hristoase”, nici să-i învețe înțelesul.
Sursa: http://ziarullumina.ro.
