Evanghelia zilei (Luca 11, 47–54; 12, 1)

„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Vai vouă, cărturarilor și fariseilor! Că zidiți mormintele prorocilor pe care părinții voștri i-au ucis. Așadar, mărturisiți și încuviințați faptele părinților voștri, pentru că ei i-au ucis, iar voi le clădiți mormintele. De aceea și înțelepciunea lui Dumnezeu a zis: «Voi trimite la ei proroci și apostoli și dintre ei vor ucide și vor prigoni»; ca să se ceară de la neamul acesta sângele tuturor prorocilor care s-a vărsat de la facerea lumii, de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, care a fost ucis între Altar și Templu. Adevărat vă spun: că se va cere de la neamul acesta. Vai vouă, învățătorilor de Lege! Că ați luat cheia cunoștinței; voi înșivă n-ați intrat, iar pe cei ce voiau să intre i-ați împiedicat. Atunci, ieșind El de acolo, cărturarii și fariseii au început să-L urască de moarte și să-L silească să vorbească despre multe, pândindu-L și căutând să audă ceva din gura Lui, ca să-I găsească vină. În același timp adunându-se mulțime de mii de oameni, încât se călcau unii pe alții, Iisus a început să vorbească întâi către Ucenicii Săi: Feriți-vă de aluatul fariseilor, care este fățărnicia.”


Postul se ține ascuns

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XX, I, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 261

„Iar când postiți nu fiți ca fățarnicii triști, că își smolesc fețele lor ca să arate oamenilor că postesc (Matei 6, 16). Bine ar fi ca la auzul acestor cuvinte să suspinăm și să plângem cu amar! Că nu numai că îi imităm pe fățarnici, dar îi și întrecem. Cunosc, cunosc mulți oameni care nu postesc și arată lumii că postesc; își pun mască de postitori, deși nu postesc; iar apărarea lor este mai rea chiar decât păcatul, că spun: Fac asta ca să nu smintesc mulți­mea! Ce spui, omule? Dumnezeiască e legea care ți-a poruncit să postești, și tu vorbești de sminteală? Păzind-o, socotești că smin­tești, iar călcând-o, nu smintești? Poate fi, oare, o prostie mai mare decât aceasta? Nu încetezi odată să fii mai rău ca fățarnicii și de două ori fățarnic? Nu te rușinezi de tăria cuvintelor Domnului la gândul cât de mare e păcatul ce-l săvârșești? Domnul nu S-a mărginit să spună numai atât că aceia care arată lumii că postesc sunt niște fățarnici, ci, voind să-i mustre mai mult, le spune că-și smolesc fețele lor, adică și le strică și le pocesc.”

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XL, IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 489

„Laudele poporului, cu cât îl fac mai strălucitor, cu atât îi măresc și mai mult primejdiile, grijile și tristețile. Un om ca acesta nu poate deloc să răsufle sau să se odihnească; atât de cumplit stăpân are! Și pentru ce vorbesc de odihnă și de răsuflare? Chiar de-ar face mii de fapte bune, unul ca acesta cu greu va intra în Împărăția Cerurilor. Că nimic nu pierde atâta pe un om cât slava de la oameni. Îl face laș, rău, lingușitor, fățarnic.”

Sursa: http://ziarullumina.ro

Previous Post

Apostolul zilei (I Tesaloniceni 4, 18; 5, 1-10)

Next Post

Vedenia Sfântului Petru Alexandrinul – Icoana de la proscomidiar

Related Posts
Total
0
Share