Evanghelia zilei (Luca 18, 31–34)

„În vremea aceea, luând Iisus la Sine pe cei doisprezece Ucenici ai Săi, a zis către ei: Iată, ne suim la Ierusalim și se vor împlini toate cele scrise de proroci despre Fiul Omului. Căci va fi dat păgânilor și va fi batjocorit și va fi ocărât și scuipat. Și, după ce Îl vor biciui, Îl vor ucide, dar a treia zi va învia. Ei însă n-au priceput nimic din acestea, căci cuvântul acesta era ascuns pentru ei și nu înțelegeau cele spuse de Iisus.”


Profețiile vorbesc despre Cel Care a fost mai înainte

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Evanghelia după Ioan, Omilia 17, 2, în Părinți și Scriitori Bisericești (2016), vol. 15, pp. 168-169

„Acesta este Cel despre Care am zis: Cel Care vine după mine a fost înaintea mea (Ioan 1, 15). Vezi cum tâlcuiește și aici ceea ce a spus îna­inte? După ce Îl numește Miel și spune că ridică păcatul lumii, afirmă: Mai înainte de mine a fost, arătând că aceasta înseamnă înainte – a ridica păcatele lumii și a boteza în Duhul Sfânt. Venirea mea – [spunea Ioan] – nimic mai mult nu a adus decât vestirea Binefăcătorului de obște și botezul prin apă, dar venirea Lui a adus curățirea tuturor oamenilor și lucrarea Mângâietorului. Acesta a fost înaintea mea, adică S-a arătat mai strălucit decât mine pentru că «mai înainte de mine era». Să se rușineze cei care au primit nebunia lui Pavel din Samosata, pentru că se împotrivesc unui adevăr atât de evident. Și eu nu Îl știam (Ioan 1, 31). Vezi cum face aici mărturia de netăgăduit arătând că aceasta nu ține de vreo prietenie omenească, ci provine din descoperire dumnezeiască? Eu nu Îl știam, zice. Atunci cum poți fi un martor demn de crezare? Cum să-i înveți pe ceilalți ceea ce tu însuți nu știi? Dar el nu a spus: Nu Îl știu, ci: Nu Îl știam. Tocmai din această pricină este vrednic de crezare. Căci cum ar fi putut să caute să facă pe plac unuia pe care nu îl cunoștea? Dar ca să fie arătat lui Israel, de ace­ea am venit eu, botezând cu apă (Ioan 1, 31). Așadar, Acesta nu avea nevoie de botez, nici nu a avut spălarea aceea alt scop decât acela de a deschide drumul credinței în Hristos pentru toți ceilalți. Pentru că nu a zis: Am venit să botez ca să-i curățesc pe cei botezați, nici ca să-i izbăvesc de păcate, ci ca să fie arătat lui Israel. Spune-mi: fără botez nu era cu putință să propovăduiască și să atragă mulțimile? Ba da, dar așa nu ar fi fost deloc ușor. Nu ar fi alergat toți la el astfel dacă propovăduirea nu ar fi fost însoțită de botez, nici nu ar fi înțeles ei că Hristos este mai presus de el. Mulțimea a venit într-adevăr, dar nu ca să asculte ce spunea. Dar de ce? Ca să se boteze, mărturisindu-și păcatele. Venind acolo, învățau despre Hristos și despre deosebirea dintre botezul [Lui și cel al lui Ioan]. Botezul lui Ioan era mai însemnat decât cel iudaic și de aceea alergau toți la el, dar nu era desăvârșit. Așadar, cum L-ai cunoscut? Prin po­gorârea Duhului, zice. Și, ca să nu creadă cineva că El avea nevoie de Duhul așa cum noi avem, ascultă cum înlătură și această bănuială arătând că pogorârea Duhului s-a făcut numai pentru a-L vesti pe Hristos!” 

Sursa: http://ziarullumina.ro

Previous Post

Apostolul zilei (I Timotei 6, 17-21)

Next Post

Omul sprinten la vorbă cade în rele

Related Posts
Total
0
Share