Evanghelia zilei (Luca 6, 24-30)

Vai vouă!

„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Vai vouă, bogaților, că vă luați pe pământ mângâierea voastră! Vai vouă, celor ce sunteți sătui acum, că veți flămânzi! Vai vouă, celor ce astăzi râdeți, că veți plânge și vă veți tângui! Vai vouă, când toți oamenii vă vor vorbi de bine! Căci tot așa făceau prorocilor mincinoși părinții lor. Iar vouă, celor ce ascultați, vă spun: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc pe voi; binecuvântați pe cei ce vă blestemă, rugați-vă pentru cei ce vă fac necazuri. Celui ce te lovește peste obraz, întoarce-i și pe celălalt; pe cel ce-ți ia haina, nu-l împiedica să-ți ia și cămașa; oricui îți cere, dă-i; și de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi.”


Vindecarea de lăcomie

Sfântul Ioan Casian, Așezămin­tele mânăstirești, Cartea a VII-a, Cap. 21-22, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, p. 208

„Trebuie evitate nu atât efectele lăcomiei de bani, cât mai ales stârpită din rădăcini patima de bani, nu ne va fi de niciun folos a nu avea bani, dacă dorința de a-i avea stăruie în noi.

Chiar fără a avea bani, poate suferi cineva de boala lăcomiei de avere și să nu-i aducă niciun folos sărăcia, dacă n-a fost în stare să-și stârpească această patimă, complăcându-se în lipsă, nu ca urmare a virtuții, ci constrângându-se cu durerea inimii să poarte povara la care e obligat. Așa cum declară cuvântul evanghelic, că pot fi în păcatul desfrânării chiar cei cu trupul nepângărit, tot astfel, după simță­mân­tul și mintea lor, pot fi osândiți la un loc cu cei avari chiar cei foarte lipsiți de bani (Matei 5, 29): căci le-a lipsit acestora prilejul de agonisire, nu și pofta, a cărei alungare dă în mod obișnuit mai mult drept la cunună înaintea lui Dumnezeu, decât constrângerea. Deci, să ne silim să nu se risipească în van câș­tigul ostenelilor noastre. Căci este un lucru dureros să înduri urmările sărăciei și lipsurilor și să pierzi roada atâtor strădanii din vina unei voințe bolnave.”

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXX, III, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 910

„Ascultați toți iubitorii de argint, toți câți sunteți bolnavi de boala lui Iuda! Ascultați și feriți-vă de boala aceasta! Dacă Iuda, care a fost împreună cu Hristos, Care a săvârșit atâtea minuni, care s-a bucurat de atâtea învățături, s-a scufundat într-o prăpastie atâta de mare, pentru că nu s-a desprins de boala aceasta, cu mult mai mult voi, care nici nu ascultați Scripturile și care sunteți și mereu prinși de grijile lumii acesteia, cu mult mai mult voi veți fi mai ușor doborâți de patima aceasta dacă nu veți avea grijă necontenit de voi înșivă. În fiecare zi era Iuda cu Acela Care nu avea unde să-și plece capul (Matei 8, 20), în fiecare zi îl învăța cu cuvântul și cu fapta să nu aibă nici aur, nici argint, nici două haine (Matei 10, 9-10), și totuși nu s-a înțelepțit. Și cum nădăjduiești tu să scapi de boala iubirii de arginți, când nu te îngrijești deloc și nici nu-ți dai multă silință?” 

Sursa: http://ziarullumina.ro

Previous Post

Apostolul zilei (Filipeni 2, 12-16)

Next Post

Primul ostaş ajuns Sfânt

Related Posts
Total
0
Share