În vremea aceea, când Se ruga Iisus îndeosebi, erau cu El Ucenicii, și i-a întrebat, zicând: Cine zic mulțimile că sunt Eu? Iar ei, răspunzând, au zis: Ioan Botezătorul, iar alții Ilie, iar alții că a înviat un proroc din cei vechi. Și El le-a zis: Dar voi cine ziceți că sunt Eu? Iar Petru, răspunzând, a zis: Hristosul lui Dumnezeu. Iar El, certându-i, le-a poruncit să nu spună nimănui aceasta, zicând că Fiul Omului trebuie să pătimească multe și să fie defăimat de către bătrâni și de către arhierei și de către cărturari și să fie omorât, iar a treia zi să învieze.
Anticipări ale Sfintelor Patimi
Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XI, 8-9, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, pp. 137-139
„(…) Dumnezeu a poruncit lui Moise să facă un șarpe de aramă, să-l înalțe și să-l pironească în vârful unui lemn. Toți aceia care, mușcați fiind de șerpi, priveau la șarpele de aramă se vindecau (Numerii 21, 4 și urm.). Aceasta s-a făcut cu un rost, și anume: cei ce erau copleșiți de grijile pământești, de închinarea la idoli, de plăcerile (sugerate) de satan și de orice impietate (erau obligați) în felul acesta să-și ridice privirea de la cele de jos către cele de sus. (…) Ce înseamnă aceasta: Șarpele cel mort, care a fost pironit în vârful lemnului, vindecă pe cei răniți? Șarpele cel mort (care) biruia pe (șerpii) cei vii era o preînchipuire a Trupului Domnului. Pentru că El a ridicat și pironit pe lemnul Crucii trupul pe care l-a luat din Maria și (așa) un trup mort a învins și a ucis pe șarpele cel viu care se târa prin inima (omului). Mare minune este aceasta! Șarpele cel mort a ucis pe cel viu! Și în ce chip Moise a făcut un lucru nou, făcând o asemănare a șarpelui celui viu, tot așa și Domnul a făcut un lucru nou din Maria și S-a îmbrăcat cu acesta. El nu Şi-a adus trupul Său din cer, ci Duhul cel ceresc, Care a intrat (în firea) lui Adam. (Trupul) luat (din Maria) s-a unit cu Dumnezeirea, iar (Dumnezeirea) a îmbrăcat trup omenesc, format din pântecele (fecioarei). Și după cum, până în vremea lui Moise, Domnul n-a poruncit să se facă în lume un șarpe de aramă, (pe care privindu-l cei mușcați) de șerpi, să se vindece, tot așa nu s-a arătat în lume, până la (venirea) Domnului, un trup nou, fără de păcat (izbăvitor al omenirii din moarte). Pentru că, după ce primul Adam a călcat porunca, moartea a împărățit peste toți fiii acestuia. (Dar odată cu întruparea Fiului lui Dumnezeu) a învins trupul cel mort pe șarpele cel viu. Acest lucru minunat este pentru iudei o pricină de sminteală, iar pentru neamuri o nebunie. Pentru că (iată) ce spune Apostolul: Noi propovăduim pe Iisus Hristos cel răstignit, (care) pentru iudei este sminteală, iar pentru neamuri nebunie; dar pentru noi cei care ne mântuim (este) Hristosul lui Dumnezeu, puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu (I Corinteni 23, 24). Pentru că în trupul cel omorât sunt viața, izbăvirea și lumina. (Pentru că) prin trup Se apropie Domnul de moarte și vorbește cu ea și îi poruncește să scoată sufletele din iad și să I le redea Lui.”
Sursa: http://ziarullumina.ro.
