Iisus în casa lui Simon Leprosul
„În vremea aceea, fiind Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, și șezând la masă, a venit o femeie având un alabastru cu mir de nard curat, de mare preț, și, spărgând vasul, a vărsat mirul pe capul lui Iisus. Dar erau unii mâhniți între ei, zicând: Pentru ce s-a făcut această risipă de mir? Căci putea să se vândă acest mir cu peste trei sute de dinari și să se dea săracilor. Și cârteau împotriva ei. Dar Iisus a zis: Lăsați-o! De ce îi faceți supărare? Lucru bun a făcut ea cu Mine. Că pe săraci totdeauna îi aveți cu voi și oricând voiți puteți să le faceți bine, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna. Ea a făcut ceea ce avea de făcut: mai dinainte a uns trupul Meu spre înmormântare. Adevărat zic vouă: Oriunde se va propovădui Evanghelia, în toată lumea, se va spune și ce a făcut aceasta, spre pomenirea ei.”
Jertfa pentru Dumnezeu
Sfântul Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Șaisprezecea, în Părinți și Scriitori Bisericești (1991), vol. 38, p. 552
„(…) Ne vom aduce lui Dumnezeu când vom muri păcatului și vom suporta această moarte în chip spiritual, iar pe de alta vom viețui dreptății, după cum s-a scris (I Petru 2, 24); și când Îi vom preda ca pe un dar de recunoștință viața noastră, cinstită și fără pată și împodobită cu semnele iubirii de Dumnezeu.”
Sfântul Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Șaisprezecea, în Părinți și Scriitori Bisericești (1991), vol. 38, p. 560
„CHIRIL: (…) Dumnezeu Cel cu adevărat drept și milostiv primește roadele (jertfele) proporțional cu râvna și cu aptitudinea minții fiecăruia, nelepădând nici slăbiciunea și vârsta trecută și nelăsând nici pe cel în vigoare neonorat, ci lărgind celor ce vor câmpul faptelor de laudă, după putința ce-o are fiecare. Pe cei mai slabi în aptitudini și poate și mai simpli la judecată îi va avea El Însuși în grijă, măsurând fiecăruia rodirea după putere.
(…) Deci trebuie dăruită lui Dumnezeu, o Paladie, ca un miros de bună mireasmă și ca o datorie, o petrecere sfântă și strălucirile unei vieți alese. Căci știi că a scris careva dintre Sfinți: Cinstește-L pe Domnul din ostenelile cele drepte și adu-I pârgă din roadele dreptății tale (Proverbe 3, 9). Cei vechi socoteau că Îl cinstesc pe Dumnezeu prin jertfe de animale și prin arome. Căci aceea era calea viețuirii după lege. Iar noi, cei în Hristos prin credință, mergând pe calea mai bună și mai suitoare, vom dărui lui Dumnezeu Închinare în Duh și Adevăr, punând totul în mișcare ca să putem săvârși cu bărbăție cele ce trebuie și să-L lăudăm pe Dumnezeu cu daruri duhovnicești și sfințite.”
Sfântul Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Șaisprezecea, în Părinți și Scriitori Bisericești (1991), vol. 38, p. 569
„Să aducem și cele de mulțumire pentru mântuirea și viața noastră, cinstindu-L pe Dumnezeu nu prin cele stricăcioase și pământești, ci ducându-I viața noastră curată și nedospită, dulce și sfântă, ca pe un dar vrednic de primire. Căci așa e viața Sfinților.”
Sursa: http://ziarullumina.ro
