“Mare minune!” Și?

Preot Visarion Alexa

Aș vrea tare mult să înțelegeți Evanghelia acestei zile. Iisus nu-l învie pe fiul văduvei pentru a-Și arăta atotputernicia, pentru a arăta că El este stăpânul vieții și al morții ci, știindu-i pe oameni neputincioși, El face minunea pentru ca oamenii care nu văd sufletește să-nțeleagă ce se întâmplă în întâlnirea dintre om și Dumnezeu: iertarea păcatelor, din marea Sa iubire.

Călugării din Athos, când văd sau când înfăptuiesc o minune, așază lucrul acesta pe planul doi, trei. Știți ce este pe primul plan? Ceea ce ar trebui să vedem noi și nu (vrem să) vedem: păcatele noastre.

Părintele Galeriu spune așa: “Voi alergați după oameni care merg pe apă, voi alergați după oameni care fac minuni, voi căutați minunea, dar cea mai mare minune pe care un om o poate face cu el însuși este să-și îndrepte privirea spre el și să-și vadă propriile sale păcate.”

Nu știu dacă realizați ce înseamnă acest lucru, având în vedere că noi trăim cea mai mare parte a timpului ieșiți din noi. Era să spun “ieșiți din minți”, dar poate fi echivalat…

Cât timp petrecem noi însingurați, privind înlăuntrul nostru?

Ce este un om treaz? Un om care începe într-o zi să se vadă pe sine, să-și dea seama că tot răul din jurul său vine din el și care, în acel moment, declară un război pe viață și pe moarte răului acela.

Dumnezeu are puterea să învie pe om din orice situație ar fi, însă aceasta este oare ținta noastră?

Trăim păcătos, ne îmbolnăvim, apoi Domnul ne readuce la viață și tot nesimțitori suntem. De câte ori nu face Domnul minuni cu noi, iar noi tot ieșiți din minți și nerecunoscători suntem?

Nu încercăm să schimbăm nimic, nu începem nicio lucrare împotriva răului, nu vedem deloc greșelile noastre, ci în continuare găsim alți vinovați pentru stările noastre rele și pentru tot răul din lume.

Vai și amar de omul care nu vede dincolo de darul pe care Domnul i l-a făcut, care nu vede dincolo de întâmplarea fantastică la care a fost martor.

Până nu vom declara război răului din noi, nu din ceilalți, vom fi doar sclavii minunilor din jurul nostru, fie că vorbim de cele mici, fie că vorbim de cele mari.

Vom avea și autostrăzi în România, va deveni o țară prosperă și atunci vom spune: “Mare minune!” Și? Atât? Odată cu asta s-a schimbat ceva și-n tine? S-a produs și actul de trezvie?

Timpurile sunt sumbre. Se amestecă lucruri peste lucruri, ideologii peste ideologii, promisiuni peste promisiuni. Auziți din toate părțile că România va înflori, că vom avea autostrăzi, că vor veni investitorii, că mielul și lupul vor sta împreună. Sunt partide care ne promit că nu vor mai fura, că va curge numai lapte și miere. Nu te înrola într-un partid doar ca să dai din picior și să faci promisiuni. Nu e suficient! Vei vedea că trăiești o profundă lipsă de echilibru și de pace.

Nu vă amăgiți, toate acestea vor trece. Va trece și cearta cu Covidul, ne vom relua viețile.

Ce se va fi schimbat în om? Ce vom fi învățat în urma acestei situații? Nimic, vă spun!

Pentru că nu facem actul acesta de trezvie, pentru că nu ne străduim să vedem dincolo de aparențe.

Spune Domnul așa: “De urăști în inima ta un om, deja l-ai omorât!” Domnul vrea de la noi să curățim lăuntrul nostru, să privim adânc în noi și acolo să începem lupta.

De ce sunt românii stresați și triști și pleacă din țară? Pentru că sunt furați, pentru că n-au autostrăzi, pentru că au multe lipsuri, pentru că nu-s respectați.

Credeți însă că trece tristețea din om doar cu autostrăzi…?

Fiți cu mintea trează și analizați din ce parte vine cel mai mare rău asupra dumneavoastră, ce vă provoacă cele mai mari tristeți și suferințe.

Oare nu tocmai răul din inima ta? Lupta cu răul din inima ta este cea mai mare artă pe care o poți pune în desăvârșire.

Când te bântuie tristețea, anxietatea și depresia, când nu ai sens și liniște, tradiția Bisericii spune că aceasta este ispita pentru omul care crede că răul vine de la cei din jurul lui, nu din lăuntrul tău.

Privește-te pe tine, vezi cât de ușor cazi, cât de ușor te înveninezi, cât de ușor judeci și te întorci împotriva fratelui tău.

Dumnezeu să vă dea putere să deschideți ochii dumneavoastră sufletești, să aveți putere să vedeți din ce parte vine răul și să luptați cu acest rău în fiecare zi, până veți dobândi fericirea, pacea!

Previous Post

Iată ce am trăit și văzut în pustie – Părintele Cleopa

Next Post

Evanghelia zilei (Marcu 10, 46-52)

Related Posts
Total
1
Share