Poruncile dumnezeiești și datinile omenești
„În vremea aceea L-au întrebat pe Iisus fariseii și cărturarii: Pentru ce nu umblă Ucenicii Tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă pâine cu mâinile nespălate? Iar El le-a zis: Bine a prorocit Isaia despre voi, fățarnicilor, precum este scris: «Acest popor Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. Însă, în zadar Mă cinstesc ei, învățând învățături care sunt porunci omenești». Căci, lăsând porunca lui Dumnezeu, țineți datina oamenilor: spălarea urcioarelor și a paharelor și multe altele ca acestea, pe care le faceți. Și le zicea lor: Bine, ați lepădat porunca lui Dumnezeu, ca să țineți datina voastră! Căci Moise a zis: «Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta» și: «cel ce va grăi de rău pe tatăl său ori pe mama sa, cu moarte să se sfârșească». Voi însă ziceți: Dacă un om va spune tatălui sau mamei sale: Corban!, adică: Cu ce te-aș fi putut ajuta este dăruit lui Dumnezeu, nu-l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl său ori pentru mama sa. Și, astfel, desființați cuvântul lui Dumnezeu cu datina voastră, pe care singuri ați dat-o. Și faceți multe asemănătoare cu acestea. Atunci, chemând iarăși mulțimea la El, zicea: Ascultați-Mă toți și înțelegeți: Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă. De are cineva urechi de auzit, să audă.”
Efectele respectării poruncilor dumnezeiești
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XVI, XI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 216
„Să dăm, dar, ascultare poruncilor Domnului, să nu ne împotrivim lor și nici să le discutăm! Că poruncile acestea, prin ele însele, ne pricinuiesc mai cu seamă plăcere și folos, chiar înainte de primirea răsplătirilor. Dacă multora li se par împovărătoare și cu anevoie de îndeplinit, tu gândește-te că le faci de dragul lui Hristos; și atunci întristarea se va preface în bucurie. Dacă gândim totdeauna așa, nu vom mai simți povara poruncilor, ci vom culege pretutindeni numai bucurii; osteneala n-are să ni se mai pară osteneală, ci, cu cât ne ostenim mai mult, cu atât osteneala ajunge mai plăcută și mai dulce.”
Herma, Păstorul, Pilda X, în Părinți și Scriitori Bisericești (1979), vol. 1, p. 381
„(…) Dacă vrei să te aperi de orice necaz și supărare, dacă vrei să reușești în orice faptă și cuvânt bun și să ai toată virtutea dreptății, umblă în poruncile Lui, în acelea pe care ți le-a dat, și vei putea birui orice răutate. Dacă vei păzi poruncile Lui, vei putea călca în picioare orice poftă și dulceață a veacului acestuia și te va urma în adevăr reușita în toate faptele bune.”
Sfântul Clement Romanul, Epistola către Corinteni (I), cap. LVIII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1979), vol. 1, p. 87
„Că cel care face, fără părere de rău, cu smerenie și cu stăruitoare bunăvoință poruncile și dreptățile date de Dumnezeu, acela va fi rânduit și socotit în numărul celor mântuiți, prin Iisus Hristos.”
Sursa: http://ziarullumina.ro
