În vremea aceea au venit la Iisus unii dintre cărturari și farisei, zicând: Învățătorule, voim să vedem de la Tine un semn. Iar El răspunzând le-a zis: Acest neam viclean și desfrânat cere semn, dar semn nu i se va da, decât semnul lui Iona prorocul. Că precum a fost Iona în pântecele chitului trei zile și trei nopți, așa va fi și Fiul Omului în inima pământului trei zile și trei nopți. Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată cu neamul acesta și-l vor osândi, că s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și, iată, aici este mai mult decât Iona. Regina de la miazăzi se va ridica la judecată cu neamul acesta și-l va osândi, căci a venit de la marginile pământului ca să asculte înțelepciunea lui Solomon; și, iată, aici este mai mult decât Solomon. Iar când duhul necurat a ieșit din om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă și nu găsește. Atunci zice: Mă voi întoarce la casa mea de unde am ieșit; și venind, o află golită, măturată și împodobită. Atunci se duce și ia cu sine alte șapte duhuri mai rele decât el și, intrând, sălășluiesc aici, și se fac cele de pe urmă ale omului aceluia mai rele decât cele dintâi. Așa va fi și cu acest neam viclean.
Cum să devenim fiii lui Dumnezeu
Sfântul Macarie Egipteanul, Omilii, Omilia 3 (53), în Părinți și Scriitori Bisericești (2014), vol. 12, pp. 125-126
„Cel care vrea să-I fie bineplăcut lui Dumnezeu și să se învrednicească a deveni fiu al Lui trebuie, mai înainte de toate, să dobândească îndelungă răbdare și să fie mulțumitor în necazurile de tot felul pe care le întâmpină, în strâmtorări și în nevoi. Vorbesc despre boli și suferințe, despre necazuri sufletești pricinuite de duhurile rele sau vătămări trupești, insulte și jigniri venite din partea oamenilor. Toate acestea sunt piedici pentru ca sufletul să se înstrăineze de Împărăție și să nu se apropie de Dumnezeu. Deci cel care vrea să fie cinstit de către Hristos trebuie să se bucure de toate aceste încercări, să se îndulcească și să se veselească de ele; trebuie să se avânte cu înflăcărare către Dumnezeu și cu toată hotărârea să se îndrepte spre El, atunci când acestea îl împiedică mai aprig, și, prin dragostea către Domnul, să treacă peste toate necazurile cu liniște și cu tărie. Dar, dacă nu petrece astfel și nu se pregătește în acest chip, se mâhnește și se întristează, fiind lipsit de bărbăție. Unul ca acesta nu devine fiu al vieții, pentru că nu i-a luat drept pildă și nu i-a urmat pe toți Sfinții, nici nu a pășit pe urmele (cf. 1 Petru 2, 21) Domnului. Fii deci chibzuit, ia seama! (…) Căci zice: Fiule, când vrei să te apropii să slujești Domnului, pregătește-ți sufletul de ispită! Încordează-ți inima și fii tare și să nu te tulburi în timpul încercării! Lipește-te de Domnul și nu te depărta, ca să fii înălțat la sfârșitul vieții! Tot ce ți se va întâmpla primește cu plăcere, că în foc se lămurește aurul, iar oamenii aleși în cuptorul smereniei! Crede în El și-ți va ajuta ție! (Înțelepciunea lui Isus Sirah 2, 1-6).”
Sursa: http://ziarullumina.ro.
