Evanghelia zilei (Matei 15, 12–21)

Ce anume îl întinează pe om?

„În vremea aceea, apropiindu-se Ucenicii de Iisus, I-au zis: Știi că fariseii, auzind cuvântul, s-au scandalizat? Iar El, răspunzând, a zis: Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc va fi smuls din rădăcină. Lăsați-i pe ei; sunt călăuze oarbe orbilor; și, dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă. Atunci Petru, răspunzând, I-a zis: Lămurește-ne nouă pilda aceasta. El a zis: Acum și voi sunteți nepricepuți? Nu înțelegeți că tot ce intră în gură se duce în pântece și se aruncă afară? Iar cele ce ies din gură pornesc din inimă și acelea spurcă pe om. Căci din inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase, blasfemii. Acestea sunt care spurcă pe om, dar a mânca cu mâini nespălate nu spurcă pe om. Și, ieșind de acolo, a plecat Iisus în părțile Tirului și ale Sidonului.”


Cum să ne curățăm inima?

Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XVII, 15, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, p. 183

„Se cuvine, deci, să cercetăm, cum și prin ce (mijloace) se obține curăția inimii. (Trebuie spus că) prin nici unul, afară de Cel ce s-a răstignit pentru noi; Acesta este Calea, Adevărul, Ușa, Mărgăritarul, pâinea cea vie și cerească. Fără acest Adevăr, nu poate să cunoască cineva adevărul și să se mântuiască.”

Origen, Din omiliile Evangheliei de la Luca, Omilia a XXI-a, VI-VII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 7, pp. 110-111

„Mare este inima omului și cuprinzătoare! Câtă putere cuprinde ea când este curată! Vrei să cunoști mărimea și lărgimea ei? Ia aminte la îndrumarea dumnezeiască care învață, căci El este Cel care zice: El mi-a dat cunoștința cea adevărată despre cele ce sunt, ca să știu întocmirea lumii și lucrarea stihiilor. Începutul și sfârșitul și mijlocul vremurilor, întoarcerile anotimpurilor și prefacerile văzduhului, cursu­rile anilor și rânduiala stelelor, firea dobitoacelor și apucăturile fiarelor, puterea duhurilor și gândurile oamenilor, feluritele neamuri ale plantelor și însușirile rădăcinilor (Înțelepciunea lui Solomon 7, 17-20). Vezi, așadar, că nu este mică inima omului care îmbrățișează atâtea lucruri. Dar să nu înțelegi această mărime în mod trupesc, ci s-o înțelegi ca pe o putere a Lui în stare să pătrundă în cunoașterea atâtor și atâtor adevăruri.
Iar ca să facem pe toți oamenii de rând să înțeleagă măreția inimii lor, să dăm câteva pilde luate din viața de toate zilele. Toate orașele pe care le-am străbătut le păstrez în amintirea minții: caracteristicile lor, așezarea lor, zidurile, clădirile, toate acestea mi-au rămas în inimă. Drumul pe care l-am străbătut mi-a rămas întipărit și imprimat în memorie, marea pe care am navigat am întipărit-o discret în cugetul meu liniștit. Precum am spus, inima omului nu e mică. Ea poate cuprinde atâtea și atâtea lucruri. Și dacă nu este mică, pentru că ea îmbrățișează atâtea lucruri, atunci se poate pregăti, prin ea, și calea spre Domnul, trasând o linie dreaptă, pentru ca, Cuvântul Înțelepciunii lui Dumnezeu să pășească pe ea.”

Sursa: http://ziarullumina.ro

Total
25
Shares
Previous Post

Vasul de preţ cu conţinut ieftin

Next Post

Într-un tren…

Related Posts