„Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul din aceştia mici, că zic vouă: Că Îngerii lor, în ceruri, pururea văd faţa Tatălui Meu, Care este în ceruri. Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut. Ce vi se pare? Dacă un om ar avea o sută de oi şi una din ele s-ar rătăci, nu va lăsa, oare, în munţi pe cele nouăzeci şi nouă şi, ducându-se, va căuta pe cea rătăcită? Şi dacă s-ar întâmpla s-o găsească, adevăr grăiesc vouă că se bucură de ea mai mult decât de cele nouăzeci şi nouă, care nu s-au rătăcit. Astfel nu este vrere înaintea Tatălui vostru, Cel din ceruri, ca să piară vreunul dintr-aceştia mici. De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele tău. Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvântul. Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biserică, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş. Adevărat grăiesc vouă: Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer. Iarăşi grăiesc vouă că, dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privinţa unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl Meu, Care este în ceruri. Că unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor.”
Bucuria lui Dumnezeu
Sfântul Ioan Gură de Aur, „Omilii la Matei”,Omilia LIX (București, 1994), pp. 690-691
„Așadar, dacă Dumnezeu se bucură atât de mântuirea unuia din aceștia mai mici, pentru ce să-i disprețuiești pe cei ce sunt atât de dragi lui Dumnezeu, când ar trebui să-ți dai chiar viața pentru unul dintre ei? Îmi spui că e un neputincios și un om de rând? Dar tocmai pentru aceasta trebuie să faci totul ca să-l mântui. Că și Hristos a lăsat cele nouăzeci și nouă de oi; n-a avut putere mântuirea atâtor oi să acopere pierderea uneia singure. Evanghelistul Luca spune că a luat-o pe umeri și că a spus: «Mai mare bucurie se face pentru un păcătos care se pocăiește, decât pentru nouăzeci și nouă de drepți». A arătat marea Lui grijă de cel pierdut și prin aceea că pentru el a lăsat pe cei mântuiți și prin aceea că Se bucură mai mult de mântuirea lui”.
Sursa: http://ziarullumina.ro
