Evanghelia zilei (Matei 5, 14-19)

Voi sunteți lumina lumii

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Voi sunteți lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă. Nici nu aprind făclie și o pun sub obroc, ci în sfeșnic și luminează tuturor celor din casă. Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri. Să nu socotiți că am venit să stric Legea sau prorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc. Căci adevărat zic vouă: Înainte de a trece cerul și pământul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce nu se vor face toate. Deci, cel ce va strica una din aceste porunci foarte mici, și va învăța așa pe oameni, foarte mic se va chema în Împărăția cerurilor; iar cel ce va face și va învăța, acesta mare se va chema în Împărăția cerurilor.”


Calea împlinirii poruncilor

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XXIII, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 301

„Jugul Meu este bun și sarcina Mea ușoară (I Corinteni 7, 31). (…)
– Cum asta, când aici spune că strâmtă e ușa și îngustă calea?
Dacă te uiți bine la cuvintele Domnului, vezi că și în ele arată că atât calea, cât și ușa sunt foarte ușoare, lesnicioase și lipsite de greutăți. Dar cum poate fi ușor ceea ce este strâmt și îngust? Tocmai pentru că e cale, pentru că e ușă; după cum cealaltă cale, cealaltă ușă, chiar dacă e lată, chiar dacă e largă, e tot cale, tot ușă. Pe ele nu poate rămâne nimic, ci toate trec: și supărările, și bucuriile vieții. Și nu numai pentru aceasta este ușoară virtutea, ci și pentru sfârși­tul ei. Îndestulătoare mângâiere pentru cei ce se nevoiesc cu săvâr­șirea virtuții este nu numai faptul că pe calea și ușa care duc la virtute nu rămân nici oboselile, nici sudorile, ci și faptul că și calea, și ușa au un sfârșit bun: duc la viață. Deci, și vremelnicia oboselilor, și veșnicia cununilor; și că oboselile sunt mai întâi, iar cununile mai târziu, ușurează nespus de mult oboselile. De aceea și Pavel a numit necazul ușor, nu din pricina naturii necazului, ci din pricina voinței celor care îndură necazurile și din pricina nădejdii bunătăților celor viitoare.”

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XXXVIII, II, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 469

„Dar atunci pentru ce Hristos a spus mai înainte: Strâmtă este ușa și îngustă calea?
– E strâmtă ușa și îngustă calea când ești trândav, când îți pierzi curajul. Dacă îndeplinești poruncile lui Hristos, ușoară îți va fi sarcina! De aceea a și numit-o acum sarcină! Dacă ești smerit, blând și îngăduitor. Această virtute este mama întregii filosofii. De aceea, când pe Munte a început să dea legile acelea dumnezeiești, cu această virtute a început. Și acum face iarăși același lucru și dă cea mai mare răsplată, spunând: Nu vei fi numai altuia de folos, ci ție înaintea tuturora; tu te vei odihni, că veți afla odihnă sufletelor voastre. Înainte de bunătățile cele viitoare îți dă aici pe pământ răsplată; și-ți dă și premiul. Dându-Se pe El Însuși ca pildă, Hristos face să fie bine primite cuvintele Sale.”

Sursa: http://ziarullumina.ro

Total
20
Shares
Previous Post

Colinde cu animație – daruri pentru copii la praznicul Sfântului Nicolae

Next Post

Povestea blestemului care păzește Moaștele Sfintei Filoteia de peste 230 de ani în cetatea Argeșului

Related Posts