Evanghelia zilei (Matei 5, 27-32)

Căile de acces ale păcatului

„Zis-a Domnul: Ați auzit că s-a zis celor de demult: «Să nu săvârșești adulter!». Eu însă vă spun: Oricine se uită la femeie, poftind-o, a și săvârșit adulter cu ea în inima lui. Iar dacă ochiul tău cel drept te smintește pe tine, scoate-l și aruncă-l de la tine, căci mai de folos îți este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul tău să fie aruncat în gheenă. Și, dacă mâna ta cea dreaptă te smintește, taie-o și o aruncă de la tine, căci mai de folos îți este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul tău să fie aruncat în gheenă. S-a zis iarăși: «Cine va lăsa pe femeia sa, să-i dea carte de despărțire». Eu însă vă spun vouă: Oricine va lăsa pe femeia sa, în afară de pricină de desfrânare, o face să săvârșească adulter, iar cine va lua pe cea lăsată, adulter săvârșește.”


Desfrâul care se comite cu sufletul

Sfântul Vasilie cel Mare, Omilii și cuvântări, Omilia a XXII-a către tineri, VII, în Părinți și Scriitori Bisericești (2009), vol. 1, p. 331

„Nu voi trece cu vederea fapta lui Alexandru (cel Mare – n.n.), care, luând roabe pe fiicele lui Darius, vestite pentru frumusețea lor, nici n-a vrut să le vadă măcar, că a socotit rușinos ca acela care a biruit pe bărbați să fie biruit de femei. Fapta lui Alexandru se aseamănă cu această poruncă evanghelică: Cel care privește cu poftă la o femeie, chiar dacă n-a săvârșit cu fapta adulterul, nu-i iertat de păcat, pentru că a primit pofta în sufletul său (Matei 5, 28).”

Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, Omilia XXVI, 13, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, pp. 208-209

„Dacă tu îți aperi trupul doar pe din afară de stricăciune și desfrâu, însă înlăuntrul tău desfrânezi în gândurile tale, ești un desfrânat înaintea lui Dumnezeu și nu-ți folosește la nimic faptul că ai trupul feciorelnic. După cum atunci când un tânăr, amăgind prin vicleșug o tânără și corupând-o, aceasta este disprețuită de mirele ei, pentru că a desfrânat, tot așa și sufletul cel netrupesc, intrând în contact cu șarpele cel ascuns în el, cu duhul cel viclean, comite desfrâu înaintea lui Dumnezeu. Pentru că s-a scris: Oricine privește o femeie, poftind-o, deja a săvârșit adulter în inima lui  (Matei 5, 28). De aceea (zicem), este un desfrâu care se comite cu trupul și este un desfrâu care se comite cu sufletul atunci când acesta stă în comuniune cu satan. Același suflet (poate) fi părtaș și frate atât al demonilor, cât și al lui Dumnezeu și al îngerilor, însă, dacă desfrânează cu diavolul, fără nicio valoare devine înaintea Mirelui celui ceresc.”

Sfântul Grigorie de Nyssa, Omilii la Ecclesiast, Omilia V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 30, p. 236

„(…) Sufletul unui astfel de ne­bun se închină numai plăcerilor trupului, el s-a transformat doar într-o grămadă de carne şi, în timp ce priveşte spre ele, de fapt nu vede nimic, căci într-adevăr dacă-ți pironeşti privirea numai asupra plăcerilor simțurilor, atunci nu ajungi la nimic altceva decât la întuneric.”

Sursa: http://ziarullumina.ro.

Total
9
Shares
Previous Post

La înmormântarea lui Eminescu

Next Post

Despre rugăciune, la pomenirea Părintelui Iustin Pârvu

Related Posts