Cătălin Raiu, expert în libertate religioasă al OSCE, avertizează că prin recomandările emise recent statul ţinteşte doar anumite practici liturgice specifice Bisericilor răsăritene, ceea ce poate avea efecte foarte periculoase, generând discriminări şi tensiuni atât între culte, cât şi între acestea şi stat, el apreciind totodată că şi cultele trebuie să arate responsabilitate în timpul pandemiei actuale.
„În perioada următoare va fi nevoie de mult calm şi mai ales de efortul comun, al statului, cultelor religioase, presei şi publicului de a înţelege pe de o parte că orice agresiune la adresa libertăţii religioase poate avea efecte foarte nocive pe termen lung, iar pe de altă parte că suntem cu toţii responsabili nu doar de reconstrucţia socială post-pandemie, dar şi de a contribui la consolidarea capitalului social, atât de vital în perioade de criză. Într-un regim politic democratic şi bazat pe domnia legii, politicile statului în materie de viaţă religioasă nu trebuie generate nici de un exces de protecţionism bisericesc, nici de secularism exacerbat, ci de principiul libertăţii religioase. Atunci când statul reglementează viaţa religioasă trebuie să aibă ca prioritate accesul cetăţenilor la exercitarea libertăţii religioase, atât în dimensiunea ei privată (forum internum), cât şi în dimensiunea ei externă sau asociativă (forum externum)”, a declarat reprezentantul României în panelul de experţi pe libertate religioasă al OSCE, Cătălin Raiu, citat de News.ro.
Ce spun standardele internaționale
El precizează că, potrivit standardelor internaţionale, statele nu pot suspenda libertatea religioasă nici în stare de război şi nici în stare de urgenţă.
„Conform standardelor internaţionale (ale ONU, OSCE, UE, Biroul pentru Libertatea Religioasă Internaţională din cadrul Departmentului de Stat al SUA etc), statele nu pot suspenda libertatea religioasă nici în stare de război şi nici în stare de urgenţă. Însă libertatea religioasă în dimensiunea ei externă poate fi restrânsă pentru restabilirea ordinii şi securităţii publice sau în situaţii de pandemie ca măsură excepţională şi cu îndeplinirea următoarelor condiţii: 1. să fie prevăzută de lege; 2. să servească unor scopuri ale corpului politic în integralitatea lui (protejarea securităţii, a ordinii publice, a sănătăţii etc.); 3. să fie nediscriminatorie în limbaj şi aplicabilitate; 4. să servească strict scopului şi perioadei anunţate”, spune Cătălin Raiu.
În afara acestor principii minimale, intruziunea statului în viaţa bisericească este o atitudine anti-democratică şi are potenţialul de a crea pe termen lung atât precedente periculoase, cât şi gesturi de ură la adresa membrilor comunităţilor religioase, adaugă Raiu.
„Principiul exercitării libertăţii religioase: raportarea statului la fenomenul religios trebuie făcută prin unicul element cu potenţial universalist, aplicabil şi credincioşilor şi necredincioşilor, anume libertatea religioasă – un drept care ne leagă pe toţi şi nu exclude pe nimeni. Libertatea religioasă este unul dintre cele mai vechi drepturi consemnate la nivel constituţional în regimurile democratice”, mai spune reprezentantul României în panelul de experţi pe libertate religioasă al OSCE.
Abuzuri și comportamente autoritariste
Potrivit acestuia, desconsiderarea acestui principiu poate deschide fereastra unor abuzuri şi comportamente autoritariste foarte periculoase pentru libertatea de conştiinţă şi de expresie, ca de altfel şi pentru libertatea de asociere şi întrunire.
„Statul nu are căderea de a recomanda neexercitarea libertăţii religioase prin evitarea accesului la anumite practici liturgice (de exemplu euharistia). Modul în care ritualul euharistic se desfăşoară ţine strict de responsabilitate individuală şi comunitară a membrilor unei organizaţii religioase, care trebuie să implementeze singură, în limitele cadrului juridic general stabilit de către autorităţi, cele mai sigure măsuri de protecţie împotriva răspândirii virusului”, afirmă Raiu.
Acesta vorbeşte şi de principiul neutralităţii statului.
„Statul român nu este laic, ci neutru din punct de vedere religios, conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă. Neutralitatea religioasă a statului este unul dintre principiile liberalismului politic şi este împărtăşită de majoritatea statelor democratice europene. Acestea nu au căderea de a utiliza un referenţial teologic în politicile publice şi nici dreptul de a reglementa reguli de cult sau/şi comportamente liturgice. Utilizarea linguriţei la împărtăşanie, specifică cultului Bisericilor Ortodoxe şi Bisericii Greco-Catolice, este un act litugic a cărui materializare depinde strict de responsabilitatea privată a preoţilor şi credincioşilor, cenzurarea acesteia nefiind atributul statului”, mai spune expertul în libertate religioasă.
Principii discriminatorii
Un alt principiu menţionat de el este cel al nediscriminării: reglementarea vieţii religioase nu poate fi făcută pe principii discrimatorii, spune el.
„Faptul că prin recomandările emise recent statul ţinteşte doar anumite practici liturgice specifice Bisericilor răsăritene (practici complet diferite faţă de cele islamice, mozaice, evanghelice etc.) poate avea efecte foarte periculoase pe termen lung, generând relaţii tensionate între cultele religioase, precum şi între culte şi stat. Statul are datoria de a facilita accesul cetăţenilor la drepturi şi libertăţi şi de a crea consens, nu tensiuni şi clivaje sociale”, afirmă el.
Raiu invocă şi principiul domniei legii. „Atunci când formulează reglementări privind viaţa religioasă, statele guvernate de principiul domniei legii în sens democratic (‘rule of law’, nu ‘rule by law’) trebuie să utilizeze concepte cu putere juridică, consemnate şi definite ca atare de practica legislativă naţională şi europeană. Reglementările trebuie să fie uniforme din punct de vedere juridic şi aplicabile întregului spectru al vieţii religioase, nu aleatorii şi ţintite către anumite comunităţi religioase”, adaugă expertul.
„Slujitori bisericeşti/religioşi” sau „binecuvântare” nu doar că nu sunt termeni juridici cu care statul de drept nu are căderea de a opera, ci sunt termeni particulari care au potenţialul de a genera discursuri şi practici ale urii pe termen lung”, subliniază el.
Autonomia cultelor
Nu în ultimul rând, Raiu vorbeşte şi despre principiul autonomiei cultelor: „Conform legislaţiei româneşti, organizaţiile religioase sunt entităţi private întemeiate pe asocierea voluntară a cetăţenilor pentru a-şi exercita o credinţă religioasă comună. În calitate de organizaţii private şi autonome faţă de stat, cultele religioase trebuie să arate responsabilitate şi discernământ social în timpul pandemiei actuale”, precizează Cătălin Raiu.
Gesturile excentrice şi iresponsabile, declaraţiile belicoase al membrilor cultelor nu fac decât să acutizeze insensibilitatea publică faţă de libertatea religioasă, drept fundamental aşezat la temelia oricărei democraţii, menţionează el.
„În logica democraţiei, Biserica nu trebuie să abdice de la responsabilitatea civică şi socială care-i revine, iar statul nu are dreptul să întreprindă gesturi de agresiune la adresa libertăţii religioase în afara cadrului standardelor internaţionale. Totodată, solidaritatea, unitatea şi compasiunea generate de dimensiunea asociativă a exercitării libertăţii religioase sunt şi vor fi resurse extrem de importante în reconstrucţia socială a României post-pandemie”, a declarat Raiu.
Cătălin Raiu este doctor în ştiinţe politice şi expert în libertate religoasă al OSCE.
Context
Conform unui set de măsuri anunţate sâmbătă de Institutul Naţional de Sănătate Publică, vizând reguli care trebuie respectate după relaxarea resrtriţiilor impuse pentur a preveni răspândirea coronavitusului, accesul persoanelor în lăcaşurile de cult va fi permis numai cu respectarea precauţiunilor universal valabile pentru limitarea răspândirii infecţiei.
Totodată, sunt prevăzute precauţiuni speciale – se va evita atingerea sau sărutarea obiectelor sacre de cult, binecuvântarea se va oferi/primi de la o distanţă de cel putin 1 m, se va evita oferirea/primirea împărtăşaniei în condiţile în care nu se pot asigura linguriţe şi pahare de unică folosinţă.
Slujbele se vor oficia numai în aer liber cu menţinerea distanţei între persoane şi nu se recomandă organizarea de pelerinaje sau călătorii religioase.
În replică, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a afirmat că problema Sfintei Împărtăşanii şi a împărtăşirii credincioşilor este una care aparţine exclusiv Bisericii.
Recomandările făcute sâmbătă de Institutul Naţional de Sănătate Publică în legătură cu măsurile care ar trebui luate după relaxarea restricţiilor destinate prevenirii răspândirii epidemiei de coronavirus fac referire şi la împărtăşanie, Vasile Bănescu explicând că „problema Sfintei Împărtăşanii şi a împărtăşirii credincioşilor este una care aparţine însă exclusiv Bisericii”.
„Biserica Ortodoxă Română se va consulta cu celelalte Biserici Ortodoxe surori pentru a găsi împreună, în comuniune şi în spiritul fidelităţii faţă de tradiţia liturgică, cea mai bună cale referitoare la accesul credincioşilor, în contextul pandemiei, la miezul vieţii creştine: Sfânta Împărtăşanie”, a precizat Bănescu, conform basilica.ro.
„Redeschiderea lăcaşelor de cult ţine de firescul revenirii la necesarele ritmuri ale socialului profund, dimensiunea religioasă a vieţii fiind esenţială”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, care a precizat că „recomandările legate de necesara protejare dictată de grija faţă de noi înşine şi de ceilalţi vor fi respectate riguros de toţi oamenii cu bună-cuviinţă”.
Vasile Bănescu a reiterat că „Biserica Ortodoxă Română şi toate celelalte culte religioase au dovedit în mod exemplar înţelegerea situaţiei create de epidemie şi, în cazul Patriarhiei Române, o implicare caritabilă fără termen de comparaţie”.
Sursa: http://universul.net
