Dacă vrei să arăți acum faptele tale de milostenie, apoi le poți arăta numai la zece, douăzeci sau o sută de oameni; dar de te străduiești să le ascunzi acum, atunci Însuși Dumnezeu va striga numele tău și milosteniile tale în fața întregii lumi.
Deci, dacă mai ales vrei ca oamenii să-ți vadă milosteniile tale, ascunde-le acum, pentru ca atunci să le vadă toți oamenii, pline de mai multă cinste; că atunci Dumnezeu le face cunoscute, El le strigă înaintea tuturor.
Acum cei care te văd te vor și osândi ca lăudăros; dar atunci, când te vor vedea încununat, nu numai că nu te vor osândi, ci toți te vor admira.
Când, deci, poți primi și plată și poți culege mai multă admirație, dacă aștepți puțină vreme, gândește-te ce prostie mare faci să pierzi și una, și alta, când vrei să chemi câțiva oameni să le arăți milosteniile tale!
Și doar ai cerut plată de la Dumnezeu și știai că Dumnezeu îți vede milosteniile!
Dacă trebuie să arăți cuiva milosteniile tale, atunci arată-le Tatălui înainte de a le arăta tuturora; și asta mai ales când Tatăl are puterea să te încununeze sau să te osândească.
Dar, chiar dacă n-ar fi vorba de osândă, n-ar trebui ca tu, care dorești slava, să schimbi teatrul cel ceresc cu teatrul cel omenesc.
Cine-i, oare, atât de ticălos, încât, atunci când Împăratul se grăbește să vină să-i vadă faptele lui mari, el să-L lase pe Împărat și să se ducă să le arate săracilor și cerșetorilor?
Extras din Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XIX, II, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23.
