În Schitul Lacu din Sfântul Munte Athos, va fi construită o nouă chilie cu hramul Sfinții Atanasie și Chiril, unde călugării români se vor ruga neîncetat pentru binele poporului român.
Cine dorește să fie ctitor și pomenit la toate slujbele, conturile sunt mai jos.
Trimiteți un pomelnic pe adresa de e-mail [email protected], menționând și suma donată și referința plății.
Asociația “CHILIA BUNA VESTIRE-SCHITUL LACU-SFÂNTUL MUNTE ATHOS”
Nr.R.C./Aut:125A/PJ/2001
C.I.F.: RO 144O7358
Bucuresti, Sector 4
Cont:RO26RNCB0075035224680001 – Roni
Cont:RO18RNCB0074035224680001 – Euro
BCR SECTOR 4
Chilia Sfinților Atanasie și Chiril (Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos): repere istorice
Prezența monahilor români la schitul idioritm Lacu, numit şi Sfântul Dimitrie din Râpă[1], primul schit românesc înființat la Muntele Athos, este atestată de la începutul secolului al XVIII-lea. Până la această dată ei au trăit alături de călugări de alte naționalități în mănăstiri athonite sau în chilii şi colibe proprii. În cărțile publicate de mine în limba greacă menționez din documente şi câteva nume de călugări români ce se nevoiau la mănăstiri greceşti.
După cum se afirmă într-o lucrare foarte recent apărută[2], pe locul unde s-a populat şi se populează de monahi români Schitul Lacu, acesta era populat din secolul al XIV-lea de unii monahi sârbi şi s-a reorganizat la inițiativa unor călugări români, cei mai mulţi moldoveni, veniți de la mănăstirea Neamț, alții veniți de la Căldărușani și Cernica. Printre primele lor acțiuni a fost construirea unei Biserici pentru nevoile lor spirituale. Dar mulți ani această Biserică a rămas neterminată pe din afară şi în mai multe rânduri părăsită şi pustie.
Literatura istorică vorbeşte de un ieromonah Daniil de la Mănăstirea Neamț, ucenic al Sfântului Paisie Velicicovschi, care în perioada 1755-1760 a inițiat o serie de demersuri administrativ-organizatorice. Printre ele s-a aflat şi construirea unei Biserici, atât de necesară monahilor, în jurul căreia au apărut mai multe chilii. Conform opiniei arhimandritului Ioanichie Bălan, în secolul al XIX-lea ieromonahul Nicolae şi schimonahul Iustin, călugări basarabeni, au revigorat prin lucrările lor Schitul Lacu[3].
În volumul Schituri şi chilii româneşti la Muntele Athos, întocmit de Adina Berciu-Drăghicescu şi de Maria Petre primul document care figurează datează din 1881, iunie 8, iar în volumul Școli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică, primul document e din 1872, decembrie 19/31.
Dintr-un memoriu trimis de soborul Schitului ministrului Cultelor şi Instrucțiunii Publice la 11 august 1887, se specifica faptul că Biserica Schitului, probabil Kyriako, era zidită de împărăteasa Rusiei Elisabeta, fără să se cunoască anul zidirii. Din Cronica țarilor ruşi semnată de David Warnes ar fi vorba de Țarina ce a domnit între 1741 şi 1761. Inițial schitul era locuit de bulgari, dar de prin 1720 au început să locuiască monahi români, stabiliți acolo cu voia mănăstirii Sfântul Pavel, pe a cărei moşie se afla. Din alt memoriu, redactat în 1908, aflăm că inițial schitul era populat nu de călugări bulgari, ci ruşi. S-a refăcut, se scrie acolo, prin sârguința unui schimonah din Oltenia, numit Mihai Olteanul, ajutat de un ucenic al său, basarabean, pe nume Dionisie. De atunci au început să se nevoiască monahi din Moldova, din Muntenia, din Transilvania sau din Basarabia. Se nevoia la un moment dat şi un călugăr grec. Din alt material, o carte a monahului Vichentie Nechifor, intitulată Vigla, aflăm că schitul se înnoia la 1760 prin osârdia aşa cum am mai menționat a ieromonahului Daniil, ucenic al Sfântului Paisie Velicikovschi.
Dintr-un memoriu redactat în 1913 aflăm că Schitul s-a înfiinţat pe la 1775. Era compus din 24 de chilii cu 15 Biserici. Mai erau şi 34 de chilii cu 23 de Biserici ocupate de călugări români fără acte justificative[4].
Dintr-un alt memoriu redactat de profesorul Stoica Nicolaescu[5] aflăm că Schitul s-a întemeiat în anul 1754 de călugări veniți din Moldova. La fel scrie şi Preotul Ioan Moldoveanu într-un articol al său, recent publicat – anume că s-a înființat în 1754 de călugări moldoveni. Pe la 1760 el s-a reînnoit prin osârdia ieromonahului Daniil, ucenic al Sfântului Paisie Velicikovschi[6]
Se pare că unii îşi aveau metania, înainte de a se stabili în Athos, în mănăstirile Neamț, Căldărușani, Cernica sau în câteva mănăstiri din Basarabia.
În 1760, se scrie în alt memoriu, Schitul a fost reînnoit de ieromonahul moldovean Daniil. În acea perioadă erau locuite peste 30 de chilii, unele cu paraclis, altele fără, în ele nevoindu-se 80 de călugări. S-au făcut remarcați ieromonahii Daniil şi Nicolae, cum şi schimonahii Iustin, Anastasie, Dositei şi Valasie. În secolul următor călugării basarabeni, ca ieromonahul Nicolae şi schimonahul Iustin, au revigorat schitul, în timp ce ca duhovnici s-au remarcat Leontie, Dionisie şi Luchian. Luchian şi ucenicii săi au zidit o chilie de piatră cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe marginea unei prăpăstii.
Despre Chilia Sfinților Atanasie și Chiril, nu s-au păstrat date, însă se știe că locația inițială a ei a fost alta, dar în urma surpării terenului în acel loc, s-a hotărât rezidirea ei într-o altă locație.
[1] Vezi Graham Speake, Muntele Athos. Istorie și înnoire în paradisul monahilor, Cluj- Napoca 2016, p. 108.[2] Vezi Enciclopedia românilor de pretutindeni, vol. I (coordonatori Dan Dungaciu-George Grigoriță), București 2018, p. 402.
[3] Arhimandrit Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Muntele Athos, Sihăstria 2005, p. 100.
[4] Școli şi biserici…, vol. 1, nr. 97
[5] Ibidem, nr. 133, p. 397
[6] Vezi Ioan Moldoveanu, «Cuv. Vasile de la Poiana Mărului, Muntele Athos şi 7 curentul filocalic», în Misiunea parohiei şi a mănăstirii într-o lume în continuă schimbare, vol. I, Cluj-Napoca 2016, p. 412.
Chilia Sfinții Atanasie și Chiril- Schitul Lacu – Sfântul Munte Athos (proiect lucrări construcție)
1. Locația Chiliei Sfinții Atanasie și Chiril
Pe teritoriul Schitului Lacu din Sfântul Munte Athos. În partea de nord-est a peninsulei Athos, pe teritoriul Mănăstirii „Sfântul Pavel”, într-o vale adâncă și înconjurată de o pădure de castani se află Schitul „Sfântul Dimitrie” – Lacu. Organizat ca schit idioritmic, Lacu este al doilea aşezământ românesc, ca mărime, din Sfântul Munte.
2. Suprafață necesară
• Teren alocat: 2.000 mp
• Zid de susținere a muntelui
• Amprenta la sol: 375 mp (chilie) + 180 mp (paraclis)
3. Suprafața desfășurată
• Chilie: subsol 375 mp / parter 375mp / etaj 375mp
• Paraclis (Biserică): 180mp
4. Descriere proiect
a. Parter: 8 camere cu baie proprie (camera 26mp/baia 4mp)
b. Etaj: 9 camere cu baie proprie (camera 26mp/baia 4mp)
c. Subsol: bucătărie 60mp / trapeză 200mp / hol 20mp / magazie alimente + cameră frigorifică 80mp / cameră tehnică 15mp
d. Hol parter 75mp (extensie spațiu Biserică) + 60mp hol acces camere
e. Hol etaj 40+60 = 100mp (spațiu acces camere)
5. Perioadă executare: 3 ani
a. 1 an proiectare, avizare și pregătirea terenului
b. 2 ani executarea lucrării
6. Buget estimat
a. Proiectare: aproximativ 20.000 € (cu arhitect specializat în stilul athonit și avizat de Chinotită, adică de conducerea Sfântului Munte Athos)
b. Pregătirea terenului, inclusiv realizarea zidului de sprijin: aproximativ 100.000 €
c. Construcția: aproximativ 800.000 € (aprox. 615€/mp)
